fbpx

Descrierea imaginii

Date istorice

Personaj central al revoluției române din decembrie 1989 despre care circulă astăzi mai multe versiuni, cum că ar fi fost agent al serviciilor secrete maghiare, dar și că nu ar fi avut nici un rol în declanșarea revoluției române în Timișoara [Bibliografie 1].  La partea opusă acestor interpretări, situația lui este descrisă ca fiind cea „care a contribuit la izbucnirea revoluţiei din decembrie 1989” [Bibliografie 2]. Este totodată înfăţişat drept „declanșatorul evenimentelor” din decembrie 1989 [Bibliografie 3].

Născut la 1 aprilie 1952 în Cluj-Napoca într-o familie de preoți reformați, a absolvit Facultatea de Teologie Protestantă din orașul natal în 1975, după care a fost capelan la Biserica reformată din Brașov, pastor în Dej, iar apoi a fost transferat cu serviciul în Deva. [Bibliografie 4]. Șomer din 1984, după ce a fost concediat din motive disciplinare, așa cum susține Constantin Corneanu, sau pentru că a publicat în revista samizdat Ellenpontok un articol critic despre situația minorității maghiare, conform lui Adam Burakovski [Bibliografie 5], s-a transformat treptat în unul dintre mulții nemulțumiți ai societății comuniste, amenințând inclusiv cu greva foamei. Potrivit lui Marius Mioc, de situația sa s-ar fi interesat și Securitatea comunistă, care ar fi dorit, ca în vederea convingerii acestuia să renunțe la „activitatea ostilă” împotriva regimului, „să se intervină la Departamentul Cultelor pentru angajarea lui László Tőkés  ca preot capelan la Timişoara”. În cele din urmă, a fost angajat la Parohia din Timișoara, ca ajutor al preotului paroh Leo Peuker, rămânând, după moartea acestuia, singurul preot al acestei parohii [Bibliografie 6]. Ca atare, în decembrie 1989, László Tőkés se afla în conflict cu superiorii săi, existând o decizie a Judecătoriei din Timișoara prin care era informat că trebuia să „părăsească apartamentul-locuință de serviciu” până la 15 septembrie 1989, fiind totodată cunoscut drept unul dintre criticii regimului comunist în ceea ce privește drepturile minorității maghiare.

În refuzul său de a părăsi parohia din Timișoara și a se muta la cea din Mineu, unde fusese repartizat, a fost susținut de comunitatea de credincioși din Timișoara, continuând astfel să predice [Bibliografie 7]. Florin Abraham menționează că autoritățile au urmărit să-l îndepărteze și ca o consecință a unor „comentarii critice la adresa regimului în presa internațională” [Bibliografie 8].  În dimineața zilei de 15 decembrie, în jurul casei parohiale se aflau peste 1000 de persoane, unele dintre ele având lumânări aprinse, iar dintre cei prezenți o parte au început să scandeze împotriva regimului comunist și să cânte „Deșteaptă-te române”. Următoarea zi au fost trimiși în scopul dispersării susținătorilor săi, „oameni de încredere” ai Partidul Comunist Român, filiala Timiș, și sindicaliști dar, care contrar așteptărilor activiștilor de partid din Timișoara, „își vor manifesta și ei nemulțumirea”. Îndemnurile lui László Tőkés că este liber și să nu-și pună viața în pericol pentru el nu au mai găsit nici un ecou în rândurile celor adunați în apropierea casei sale. Începând cu seara aceleiași zile, „revolta timișorenilor” se va extinde în centrul orașului, având loc incendieri ale steagurilor PCR, cărților și portretelor lui Ceaușescu, ceea ce va atrage intervenția în forță a scutierilor [Bibliografie 9]. După decembrie 1989, s-a remarcat drept unul dintre liderii minorității maghiare, dar și prin declarațiile sale considerate incendiare de către presă. În prezent, este membru în Parlamentul European.

Bibliografie

  1. Flavius-Cristian Mărcău, Adevărul despre Revoluția din 1989: rolul lui László Tőkés , https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/adevarul-despre-revolutia-din-1989-rolul-lui-laszlo-Tokes  [8 decembrie 2018].
  2. Marius Mioc, Plan al Securităţii de a interveni pentru angajarea lui László Tőkés  La Timişoara, accesibil online la adresa https://mariusmioc.wordpress.com/2018/03/ [8 decembrie 2018].
  3. Peter Siani – Davies, Revoluţia română din decembrie 1989, traducere din engleză de Cristina Mac, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006, p. 86.
  4. Constantin Corneanu, Victorie însângerată. Decembrie 1989. Premisele, izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din decembrie 1989, București, Editura Cetatea de Scaun, 2014, pp. 453-455.
  5. Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceaușescu. Geniul Carpaților, Iași, Polirom, 2011, passim.
  6. Marius Mioc, Plan al Securităţii de a interveni pentru angajarea lui László Tőkés  La Timişoara, accesibil online la adresa https://mariusmioc.wordpress.com/2018/03/ [8 decembrie 2018].
  7. Flavius-Cristian Mărcău, Adevărul despre Revoluția din 1989: rolul lui László Tőkés , https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/adevarul-despre-revolutia-din-1989-rolul-lui-laszlo-Tokes  [8 decembrie 2018].
  8. Florin Abraham, Revoluția Română din 1989, în Octavian Roske, România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. III, p. 684.
  9. Alexandru Duțu, Revoluția din 1989. Cronologie, București, Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, 2007, pp. 96-99.

Descarca imaginea