Florica Bagdasar
__TOC__
Descrierea imaginii
Este o femeie de peste 40 de ani, cu păr prins la spate, ochi mari, nas proeminent, îmbrăcată elegant.
Fruntea este conturată de textura în x-uri mici și dense, reprezentând părul pieptănat cu cărare pe mijloc.
Bluza este redată prin textură de cercuri aglomerate.
La gât poartă colier de perle, evidențiate pline în relief.
Date istorice
Florica Bagdasar, născută la 24 ianuarie 1901, a absolvit Facultatea de Medicină în 1925, iar în 1927 s-a căsătorit cu dr. Dumitru Bagdasar, alături de care a plecat în Statele Unite, unde a beneficiat de bursa Rockefeller Bibliografie 1. După 4 ani, cei doi s-au întors în București, unde au rămas până la sfârșitul vieții. În perioada ce a urmat, Florica Bagdasar s-a specializat ca psihiatru. În 1946, la inițiativa Floricăi Bagdasar s-a înființat Centrul de Igienă Mintală din București. Rolul acestui centru era tratarea deficiențelor mintale și tulburărilor comportamentale ale copiilor Bibliografie 2. În același an, soțul ei a murit, iar ea este ministru al Sănătății, pe care o menține până la 28 august 1948, fiind astfel prima femeie ministru din istoria României Bibliografie 3.
În 1949 devine conferențiar universitar al Institutului Medico-Farmaceutic. Aici a introdus specialitatea de neuropsihiatrie infantilă în cadrul Facultății de Pediatrie Bibliografie 4. Deși părea că se află într-o ascensiune continuă, din 1953 Florica Bagdasar devine indezirabilă pentru regimul comunist Bibliografie 5. Astfel, i-a fost retrasă funcție de director al Institutului. Din 1956, valul de teroare îndreptat contra ei a luat sfârșit. În 1957 a fost numită vicepreședinte al Crucii Roșii române și a primit permisiunea de a-și vizita fiica ce se afla în străinătate.
La 19 decembrie 1978, Florica Bagdasar a murit în locuința sa din București, în singurătate și uitare. Cadavrul ei, la fel ca și cel al soțului său, a fost incinerat Bibliografie 6.
Bibliografie
1. Gheorghe Brătescu, Freud și psihanaliza în România, București, Editura Humanitas, 1994, p. 356.
2. E. Aburel, Învățămîntul medical şi farmaceutic din Bucureşti: de la începuturi până în present, București, Institutul de Medicină și Farmacie, 1963, p. 364.
3. Stela Acatrinei, ”Forumul păcii de la Paris (iulie-octombrie 1946)”, în Gh. Buzatu, coord., România în ecuația războiului și păcii (1939-1947). Aspecte și controverse, ediția a II-a, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 146.
4. E. Aburel, op. cit., p. 364.
5. David Mikics, Bellow’s People: How Saul Bellow Made Life Into Art, W. W. Norton, 2016, p. 237.
6. Marius Rotar ”Cremation in communist Romania: Between theory and practice”, în Marius Rotar, Adriana Teodorescu, Corina Rotar, edits., Dying and Death in 18th-21st Century Europe, vol. II, Cambridge Scholars Publishing, 2014, p. 219.