Descrierea imaginii
Imaginea prezintă frontal o ilustrație care evocă Unirea Bucovinei cu România, în orașul Cernăuți, la data de 28 noiembrie 1918, respectiv este reprezentată fațada Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde s-a votat Unirea Bucovinei.
Poarta de intrare care formează marginea ilustrației, este alcătuită dintr-un zid de cărămidă, ca o poartă pătrată a unei cetăți fortificate, în formă de turn cu șapte turnuri mai mici în partea superioară.
Această intrare maiestoasă înfățișează îe mijloc, în partea de sus, cinci medalionane mari, redate prin cercuri pline în relief, iar dedesubt, în colțuri, se află căte o stemă a Palatului, ce înfățișează un scut acoperit sus de coroana regală cu cruce în vârf, alături de sceptrul regal și sabie, întreaga stemă fiind evidențiată printr-un cerc cu un plus în centru.
În mijlocul intrării spre curtea redată prin linii oblice și paralele, se observă în față clădirea palatului, construit din cărămidă, cu turnuri în partea superioară și ferestre largi în formă de arcadă, ușor arcuite în partea superioară, asemănător stilului arhitectural gotic.
Date istorice
Dionisie Bejan s-a născut în 18 august 1937 în comuna Stăuceni din Bucovina, provenind dintr-o veche familie de răzeși. Și-a făcut toate studiile în Cernăuți, ca mai apoi să urmeze cursurile Facultății de Științe Juridice a Universității din Viena, fiind puternic influențat de civilizația austro-germană Bibliografie 1. În 1868 a devenit preot, trecând prin mai multe parohii din Bucovina: Fundul Moldovei, Gemenea, Ostra și Slatioara, Vatra Dornei și în cele din urmă Cernăuți între 1885 și 1923 Bibliografie 2.
Din 1903 a devenit membru în Dieta Bucovinei din partea Partidului Național și mai apoi din partea Partidului Creștin Social Român din Bucovina Bibliografie 3. Va deține această funcție până în 1918, iar după unire este propus în baza Constituției din 1923 ca senator în Parlamentul României. Activitatea sa a fost însă mult mai complexă, fiind implicat și în viața culturală a provinciei Bibliografie 4. A deținut funcția de președinte al Societății Românești pentru Cultură și Literatură din Bucovina Bibliografie 5. În toamna anului 1918 este ales președintele adunării constituante care a votat unirea Bucovinei cu România, iar mai apoi prezidează și lucrările Congresului General din luna noiembrie, care decide continuarea acestei acțiuni Bibliografie 6.
Bibliografie
1. Mihai Iacobescu, ”Dionisie Bejan (1837-1924)”, in Analele Bucovinei, Anul V, Nr. 2, 1998, p.249.
2. Victor Iosif, ”Dionisie Bejan – figură luminoasă de intelectual patriot”, in Crai Nou, accesibil online la adresa https://www.crainou.ro/2012/02/09/dionisie-bejan-figura-luminoasa-de-intelectual-patriot/ 3 decembrie 2018.
3. ***, ”Dionisie Bejan”, in Crai Nou, accesibil online la adresa https://www.crainou.ro/2018/03/28/dionisie-bejan/ 3 decembrie 2018.
4. Mihai Iacobescu, op.cit., p.249.
5. http://romaniancentenary.org/dionisie-bejan/ 3 decembrie 2018.
6. Mihai Iacobescu, op.cit., p.251.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/Dionisie_Bejan_-_Bor200155oi_Maria.png
