Constantin Brâncuși
__TOC__
Descrierea imaginii
Este un bărbat de peste 40 de ani, cu ochi mici, barbă, păr scurt, îmbrăcat lejer.
Fruntea este încadrată de textură cu linii ușor curbe, reprezentănd părul voluminos, cu cărare pe mijloc.
Fața, în partea înferior laterală, este conturată de barbă lungă, redată prin linii întrerupte și verticale, iar barba scurtă și rebelă este evidențiată în centru prin textură aglomerată.
Poartă un pulover deschis, reprezentat prin textură cu puncte răsfirate, ce acoperă cămașa redată prin romburi pline în relief.
Date istorice
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița. Urmează Școala de Arte și Meserii din Craiova, iar apoi se mută în București, unde avea să absolve Școala de Arte Frumoase în 1902 Bibliografie 1. Opera sa începe să primească o oarecare atenție încă din 1898, când sculptura sa, Bustul lui Vitellius câștigă ”mențiune onorabilă” Bibliografie 2. În 1901, în schimb câștigă medalia de argint pentru lucrarea Studiu Bibliografie 3. Din acest punct, cariera lui începe să înflorească din ce în ce mai mult, iar în 1903 avea să aibă prima sa comandă pentru un monument public, acesta fiind bustul generalului Carol Davila, ce se găsește în curtea Spitalul Militar din București Bibliografie 4.
În scurt timp, Brâncuși părăsește România, stabilindu-se în Franța, unde avea să participe la diverse expoziții colective, unde a prezentat, printre altele, lucrările Muza adormită și Domnișoara Pogany Bibliografie 5. În 1914, are loc și prima lui expoziție individuală la Photo Secession Gallery, în New York. O mare parte a operei sale i-a fost cumpărată de colecționarul de artă John Quin Bibliografie 6. În 1920, fiind invitat de Camil Ressu în România, participă la expoziția organizată de gruparea Le Section d’Or în cadrul festivalului Dada. Cu această ocazie, Brâncuși avea să semneze manifestul contre Cubisme, contre Dadaisme Bibliografie 7.
Deși Brâncuși era văzut în afară ca un geniu al sculpturii, având propriul atelier în Impasse Ronsin, în Paris, oficialitățile comuniste l-au etichetat drept decadent în România. Din perspectiva lor, opera lui nu se încadra în canoanele realismului socialist, prin urmare a fost acuzată că ar aparține Formalismului burghez cosmpolit Bibliografie 8.
La 16 martie 1957, Constantin Brâncuși se stinge din viață, fiind înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris. După cum mărturisea arhiepiscopul Teofil, Brâncuși a murit cu regretul de a nu-și putea vedea țara măcar o ultimă dată Bibliografie 9.
Din 1964, opera lui Brâncuși a fost reevaluată și reintrodusă în circuitul artistic românesc. Astfel că ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, Coloana infinitului, Masa tăcerii și Poarta Sărutului au putut fi reamenajate Bibliografie 10.
Bibliografie
1. Constantin Prut, Dicționar de artă modernă și contemporană, Iași, Editura Polirom, 2016, p. 97.
2. Sanda Miller, Constantin Brancusi, Londra, Reaktion Books, 2010, p. 37.
3. Ibidem.
4. Frank N. Magill, edit., The 20th Century A-GI: Dictionary of World Biography, Volumul 7, Londra, Editura Routledge, 1999, p. 414.
5. Claudiu Alexandru Vitanos, Imaginea Romaniei prin turism, targuri si expozitii universale, in perioada interbelică, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 269.
6. Fran N. Magill, edit., op. cit., p. 415.
7. Henri Béhar, Catherine Dufour, edits, Dada, circuit total, Laussane, Editura L’age d’homme, 2005, p. 650.
8. Cristian Vasile, Politicile culturale comuniste in timpul regimului Gheorghiu-Dej, București, Editura Humanitas, 2011, p. 278
9. Fran N. Magill, edit., op. cit., p. 415.
10. Cristian Vasile, op. cit., p. 279.
Descarcă imaginea
:Personalităţi
:II. România Mare
