Ana Pauker (n. 28 decembrie 1893, Codăești, Vaslui, m. 3 iunie 1960, București)
__TOC__
Descrierea imaginii
Este o femeie de vârsta a 2-a, zâmbind, cu păr scurt, bust robust, îmbrăcată lejer.
Fața prezintă o structură osoasă proeminentă, și nas cu vărf ascuțit.
Textura de linii ușor curbe reprezintă părul piptănat lateral, înspre spate.
Poartă o bluză evidențiată prin cercuri.
Date istorice
Ana Pauker (Hannah Rabinsohn) s-a născut la 28 decembrie 1893 în Codești, județul Vaslui într-o familie de etnici evrei Bibliografie 1. De la vârsta de 22 de ani, după ce abandonează studiile de medicină, începe să fie interesată de doctrina socialistă. În scurt timp îl cunoaște în Franța pe Marcel Pauker, care îi devine soț și alături de care intră în rândurile mișcării comuniste. În 1922, cuplul Pauker trăiește un eveniment tragic: moartea copilului lor, Tanio Bibliografie 2.
La 12 iulie 1935, pe când era membră în Secretariatul PCdR, este arestată împreună cu alți activiști comuniști, printre care și Liuba Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Alexandru și Stela Moghioroș Bibliografie 3. A fost judecată într-un proces faimos la Craiova, în urma căruia a fost condamnată la 10 ani de închisoare Bibliografie 4. A fost închisă în mai multe penitenciare. În 1940, ajunge în URSS în urma unui schimb de prizonieri dintre România și Uniunea Sovietică. În perioada războiului, se implică în organizarea diviziilor de voluntari, compuse din prizonierii români de război. Revine în țară în 1944, după 23 august. Deși era una dintre cele mai cunoscute figuri ale partidului comunist, la Conferința națională a partidului din octombrie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al PCR Bibliografie 5.
În 1947 devine ministru de externe al României, fiind astfel prima femeie care a deținut această funcție în România Bibliografie 6. Deși locul ei în mișcarea comunistă a fost unul privilegiat, iar ascensiunea ei una fulminantă, căderea ei n-a întârziat prea mult. În 1952, Ana Pauker, alături de Teohari Georgescu și Iosif Chișinevschi, cade victima sistemului pe care l-a creat, fiind arestată și supusă unui interogatoriu Bibliografie 7. Cea mai importantă dintre acuzațiile ce i s-au adus a fost aceea de ”deviere de dreapta”. Un an mai târziu, după moartea lui Stalin, este eliberată din închisoare, însă pusă sub arest la domiciliu. Lipsită de funcții și de poziția privilegiată, în 1960, Ana Pauker pierde lupta cu cancerul. A murit la 3 iunie 1960 Bibliografie 8.
Bibliografie
1. Gheorghe Onișoru, Alianțe și confruntări între partidele politice din România: 1944-1947, București, Fundația Academia Civică, 1996, p. 116.
2. Robert Levy, Ana Pauker. The rise and fall of a Jewish Communist, University of California Press, 2001, p. 40.
3. Andrei Muraru, coord., Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1947-1967), Iași, Polirom, 2008, p, 291.
4. Dumitru Lăcătușu, „Procesul Anei Pauker de la Bucureşti şi Craiova (27 februarie 1936 şi 5 iunie – 7 iulie 1936) în Adrian Cioroianu (editor), Comuniştii înainte de comunism:Procese şi condamnări ale ilegaliştilor din România, București, Editura Universității din București, 2014, p. 256.
5. Florica Dobre (coordonator), Membrii CC al PCR. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 453,.Andreea Tuzu, Stalin cu „fustă”, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ana-pauker-stalin-cu-fusta 2018.
6. Robert Levi, op. cit., p. 2.
7. Dan Drăghia, ”Gheorghe Gheorghiu-Dej și <
8. Florica Dobre (coordonator), Membrii CC al PCR. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 454, Andreea Tuzu, Stalin cu „fustă”, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ana-pauker-stalin-cu-fusta 2018.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/images/8/89/Ana_Pauker.png
:Personalităţi
:III. România Comunistă
