__TOC__
Descrierea imaginii
Este un bărbat de peste 30 de ani, cu păr scurt, ochelari și un petic central de mustață, frunte lată și bărbie îngustă, îmbrăcat în costum.
Textură de x-uri adunate reprezintă părul și mustața.
Textura ondulată evidențiază sacoul clasic, purtat peste cămașa redată prin textură de romburi pline în relief.
Cravata este subțire și reprezentată prin textură cu cercuri.
Date istorice
Alexandru Nicolschi s-a născut la 2 iunie 1915 în Tiraspol sub numele de Boris Grünberg în familia morarului evreu Alexandru Grünberg Bibliografie 1. După absolvirea celor 8 clase primare în 1930, tânărul Boris Grünberg s-a văzut nevoit a se angaja drept calfă a unui atelier de gravură în metal Bibliografie 2. Curând, avea să fie atras de ideologia comunistă, iar în 1932 adera la Komsomol. Acesta a fost și motivul pentru care a fost arestat preventiv pentru 3 zile în 1933 Bibliografie 3.
În decembrie 1940, după ocuparea Basarabiei, I. A. Efimov avea să îl recomande Razvedka (direcția de spionaj a NKVD) Bibliografie 4. După absolvirea unui curs, în 1941, avea să fie trimis în România cu numele fals de Vasile Ștefănescu, pentru a afla stadiul mișcărilor de trupe și situația economică a țării Bibliografie 5. În scurt timp însă a fost arestat și condamnat la muncă silnică pe viață pentru spionaj, Boris Grünberg devenind Alexandru Nicolschi Bibliografie 6. Avea să ispășească doar 3 ani din pedeapsă la Închisoarea Aiud, fiind eliberat la 28 august 1944 Bibliografie 7.
După acest episod, Alexandru Nicolschi avea să rămână în România. aici, la 17 aprilie 1947 devenea inspector general al Poliției de Siguranță, iar la 1 septembrie, după înființarea Direcției Generale a Securității Poporului devenea subdirector general Bibliografie 8. În următorii ani, Alexandru Nicolschi avea să devină o figură negativă a reeducării de la Pitești și una dintre cele mai temute figuri ale Securității. La ancheta din 1968, ce era menită împotriva lui Alexandru Drăghici, Nicolschi și Pintilie au declarat că i-ar fi pus microfoane în casă lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Bibliografie 9.
În 1961, Alexandru Nicolschi avea să fie trecut în rezervă cu o pensie de 4200 lei Bibliografie 10. La 16 aprilie 1992, Alexandru Nicolschi avea să se stingă din viață în urma unui infarct. Cadavrul său incinerat avea să fie depus la crematoriul Cenușa Bibliografie 11.
Bibliografie
1. Mihai Burcea, Marius Stan, Alexandru Nicolschi, ilegalist comunist, spion sovietic, deținut și general de securitate, disponibil online la https://www.iiccr.ro/pdf/ro/alexandru_nicolschi.pdf accesat la 08.12.2018.
2. Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Iași, Editura Polirom, 2002, p. 562.
3. Ibidem, p. 563.
4. Cristian Trancotă, Torționarii. Istoria instituției Securității regimului comunist din România, 1948-1964, București, Editura Elion, 2006, passim.
5. Ibidem.
6. Mihai Burcea, Marius Stan, art. cit.
7. Teșu Solomovici, Răzvan Theodorescu, Sorin Roșca Stănescu, Securitatea și evreii. Despre călăi și despre victime, Vol. 1, București, Editura Ziua, 2003, p. 130.
8. Ibidem, p. 131.
9. Ibidem, p. 132.
10. Cristian Trancotă, op. cit., p. 49.
11. Mihai Burcea, Marius Stan, art. cit.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Alexandru_Nicolschi.png
:Personalităţi
:III. România Comunistă
