fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă frontal palatul Marelui Trianon din domeniul Versailles din Franța.

Ansamblul arhitectural este construit din marmură aparentă la exterior, evidențiată prin textură de linii oblice și paralele.

Fațada sa este decorată cu numeroase intrări și ferestre înalte în formă de arcade, tăiate ca dreptunghiuri verticale care se termină în formă de arc frânt în partea de sus.

Acestea sunt încadrate de coloane și pilaștrii redați prin dreptunghiuri verticale, subțiri.

Palatul are un singur nivel, iar deasupra, pe acoperiș, este amenajat balconul încadrat de balustradă cu pilaștri sau stâlpi scunzi, redată printr-o bandă lungă, dreptunghică, texturată cu pătrate mici pline în relief.

Date istorice

După Primul Război Mondial la Versailles s-au adunat reprezentanții marilor puteri și cei ai statelor mai mici implicate sau proaspăt apărute pentru a negocia pacea. Cele patru mari puteri care au dominat negocierile au fost Anglia, Franța, Statele Unite ale Americii și Italia, Germania nefiind invitată ca stat învins, iar Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Otoman nu mai existau. Acest fapt din urmă a marcat profund negocierile de pace, deoarece prin destrămarea Imperiului Austro-Ungar au apărut multe enclave naționale care fie voiau independența (Cehoslovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, etc.), fie voiau să se alipească unui alt stat (Transilvania, Croația, etc.), astfel a fost susținut de către americani principiul auto-determinării naționale, prin care fiecare națiune avea dreptul de a-și decide singură soarta, din care țară să facă parte Bibliografie 1.
În cazul României și al Ungariei, teritoriul disputat era Transilvania, provincie care făcuse parte din Regatul Ungariei și care avea o populație foarte diversă, deși exista o majoritate demografică clară românească Bibliografie 2. Semnarea unui acord în acest caz nu a fost tocmai ușoară. Ascensiunea la putere în Ungaria a unui regim comunist condus de la Bela Kun, cu o atitudine puternic revizionistă și belicoasă a generat un conflict armat între Ungaria și vecinii săi, mai ales România și Cehoslovacia. Acesta s-a încheiat cu ocuparea Budapestei de către armatele română și cehoslovacă Bibliografie 3. Deoarece Imperiul Austro-Ungar se destrămase, a fost necesară semnarea a două tratate de pace în acest caz, unul cu proaspăta republică Austriacă, care cuprindea și un Tratat al Minorităților, menit să protejeze populația diversă din Transilvania și Banat Bibliografie 4.
În 4 iunie 1920 a fost semnat Tratatul de la Trianon, cu Ungaria, prin care România obținea întreaga Transilvanie Bibliografie 5. Astfel, Ungaria pierdea două treimi din teritoriul pe care îl avea înainte de începerea războiului, concesii făcute nu doar în favoarea României, ci și a Austriei, Cehoslovaciei, Serbiei (acum Iugoslavia) și a Italiei (Fiume). De asemenea, ca în cazul Germaniei au fost impuse restricții în ceea ce privea forțele militare, care nu puteau depăși acum 35.000 de soldați Bibliografie 6. Ungariei îi era impusă și plata unor reparații de război, precum și abolirea monarhiei Habsburge atât în Austria, cât și în Ungaria Bibliografie 7. Unii autori au interpretat condițiile mult mai dure impuse Ungariei și ca pe o pedeapsă pentru tentativa de creare a unui regim comunist Bibliografie 8.
Bibliografie
1. ***, Self-determination, accesibil online la adresa https://www.britannica.com/topic/self-determination 8 decembrie 2018
2. Keith Hitchins, România. 1866-1947, Humanitas, Ediția a IV-a, București, 2013, pp.329-330.
3. Ibidem, pp.325-327.
4. Ibidem, pp.329-330.
5. Michael S. Neiberg, The Treaty of Versailles: A Concise History, Oxford University Press, New York, 2017, p.x.
6. https://www.britannica.com/event/Treaty-of-Trianon
7. Sally Marks, The Illusion of Peace: International Relations in Europe, 1918-1933, Palgrave Macmillan, New York, 2003, pp.20-21.
8. Michael S. Neiberg, op.cit., p.x.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/C236-Feedback-Tratatul-de-la-Trianon-Ianus-Catalina.png