Descrierea imaginii
În imagine este reprezentată sigla „societății naționale Crucea Roșie Maria”.
Suprafața plată a acesteia este redată printr-o textură de linii oblice.
Zona de culoare diferita din centru, ce are inscripționată pe ea cuvintele ”soră infirmieră voluntară”, este reprezentată printr-o textură cu puncte dese.
Cele două linii îngroșate, pline, de pe suprafața acesteia, găsite sus și jos, semnifică numele societății.
Crucea se găsește în centru, în partea de sus, fiind o formă plină.
Date istorice
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România a fost înfiinţată la 4 iulie 1876 şi a fost recunoscută internaţional la 23 august, în acelaşi an. La numai două săptămâni de la înfiinţare, a trimis în Serbia o ambulanţă echipată. În timpul războiului de Independenţă, Crucea Roşie din România a echipat două ambulanţe şi a înfiinţat spitale temporare la Bucureşti şi în apropierea teatrului de război. Tot în acest context a fost înfiinţat, la 1 august 1877, în clădirea spitalului Colţea din Bucureşti, primul curs pentru pregătirea surorilor voluntare de Cruce Roşie, iar în alte spitale din ţară au fost pregătite mai multe surori. O ambulanţă oferită Crucii Roşii de către Comitetul doamnelor din Iaşi a îngrijit răniţii de la Smârdan, în vreme ce alte două ambulanţe au însoţit Divizia a IV-a, la Griviţa. Bibliografie 1
Primul preşedinte al Societăţii de Cruce Roşie a fost prinţul Dimitrie Ghica, având ca vicepreşedinţi pe dr. Carol Davila şi dr. P. Iatropulo şi a intrat ulterior sub patronajul Reginei Elisabeta. Primul Statut al Crucii Roșii din România a fost aprobat de Guvern și promulgat prin Înalt Decret Domnesc la 8 septembrie 1876. Acest statut enunța scopul nou înființatei societăți, acela de „a da prin toate mijloacelor posibile ajutorul cuvenit militarilor răniţi şi bolnavi de pe câmpurile de lucru, în ambulanţe şi spitale. Această societate este chemată să devină în timp de război auxiliarul Serviciului sanitar al armatei, ea formează depozitele de rezervă ale acestui serviciu”. Bibliografie 2
Întrucât Comitetul Crucii Roşii Internaţionale stipula că femeile pot face parte doar din comitete separate, Irina Câmpineanu a creat în 1906 Crucea Roşie a Doamnelor din România, care a făcut un comitet comun de acţiune cu Societatea Crucea Roşie din România în 1913, în contextul campaniei militare române în Bulgaria, iniţiativă care s-a transformat în fuziune definitivă în 1915, moment al acceptării femeilor în societatea de cruce roşie Bibliografie 3. Regina Maria a luat sub patronajul său noua Societate, care îl avea ca preşedintele activ pe Alexandru Marghiloman, iar președinta de onoare era Irina Câmpineanu. Bibliografie 4
La intrarea României în Primul Război Mondial, Regina Maria s-a implicat în organizarea serviciului, iar prima ei acţiune a fost cea de organizare şi coordonare a serviciilor de ambulanţă care urma să preia răniţii de pe front. Bibliografie 5. În timpul celor doi ani ai participării României la Primul Război Mondial, Crucea Roşie română din Iaşi şi din Bucureşti a expediat prizonierilor români 350.000 de scrisori şi 5.800 de pachete, rezultate datorate eforturilor unui număr restrâns de femei precum Zoe Râmniceanu, vice-preşedinta Crucii Roşii Române. Bibliografie 6
Tot în perioada războiului, Crucea Roşie a reuşit organizarea a 54 de spitale de campanie, cu un număr de 7285 de paturi, a îngrijit peste 150000 de răniţi şi bolnavi, a acordat, prin cantinele din gări şi infirmerii, mese pentru populaţia nevoiaşă, pentru refugiaţi şi militari în trecere. A sprijinit cu haine şi cu îmbrăcăminte, în teritoriile ocupate de armatele Puterilor Centrale, un număr de 65800 de prizonieri şi a ajutat un mare număr de invalizi de război, de prizonieri repatriaţi şi de copii orfani. Bibliografie 7. În plus, a organizat în Romania 58 de spitale de campanie, în care au fost îngrijiţi peste 150 000 de răniţi. De asemenea, a asigurat hrana pentru militari şi refugiaţi, precum şi pentru populaţia din zonele afectate de lupte. A facilitat corespondenţa dintre prizonierii de război şi familiile lor şi a trimis pachete cu mâncare, medicamente şi haine prizonierilor români. Activitatea acesteia a continuat şi după război, au fost organizate cantine care funcţionau două ore pe zi şi care ofereau hrană prizonierilor întorşi acasă. Bibliografie 8
După război, s-a implicat în sprijinirea activităţilor de combatere a bolilor contagioase-tuberculoza, malaria, holera, formând echipe sanitare care au acţionat în zonele afectate. În perioada dintre izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi anul 1989, Societatea de Cruce Roşie s-a aflat într-o perioadă cu numeroase provocări, ajutând efortul de război şi continuând apoi să îşi desfăşoare activitatea în ciuda dificultăților impuse de regimul comunist. Bibliografie 9
Bibliografie
1,2: Nicolae Nicoară, Crucea Roşie Română, aproape o poveste, Bucureşti, 1996, p. 11, 8.
3: Simona Florea, Henry Dunant părintele Crucii Roşii, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/henry-dunant-parintele-crucii-rosii 4 decembrie 2018.
4: Nicolae Nicoară, Crucea Roşie Română, aproape o poveste, Bucureşti, 1996, p. 14.
5: Femei în război. Regina Maria, mama răniţilor, accesibil online la adresa http://femeiinrazboi.rfi.ro/regina-maria-front-crucea-rosie/index.html 4 decembrie 2018.
6: Maria Bucur, Între „mama răniţilor” şi „fecioara de la Jiu”: Femei românce şi eroismul în timpul Primului Război Mondial, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/intre-mama-ranitilor-si-fecioara-de-la-jiu-femei-romance-si-eroismul-in-timpul-primului-razboi-mondial 4 decembrie 2018.
7: Nicolae Nicoară, Crucea Roşie Română, aproape o poveste, Bucureşti, 1996, p. 18.
8: Femei în război. Regina Maria, mama răniţilor, disponibil pe http://femeiinrazboi.rfi.ro/regina-maria-front-crucea-rosie/index.html 4 decembrie 2018.
9: Istoria Crucii Roşii Române, accesibil online la adresa https://crucearosie.ro/cine-suntem/istoria-crucii-rosii-romane/ 4 decembrie 2018.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Societatea_nationala_crucea_rosie.maria.jpg