Descrierea imaginii
Imaginea prezintă simbolul stemei Direcției Naționale Anticorupție, închipuind o femeie privită din profil, asemănătoare unei zeițe din Grecia antică, protectoare de justiție, care are ochii acoperiți de o bandană.
În mâna dreaptă ține o sabie, conturată cu linie îngroșată, iar în mâna stângă poartă o balanță, evidențiată prin textură ondulată.
Femeia poartă un vesmânt simplu, prins la brău, sub formp de rochie lungă fără mâneci, redată prin textură de x-uri aglomerate.
Date istorice
Direcția Națională Anticorupție este un parchet având drept scop lupta împotriva actelor de corupție medie și mare. DNA a luat naștere prin Ordonanța de Urgență a Guvernului României din 4 aprilie 2002, stabilind competențele de anchetă și urmărire penală. Lupta împotriva corupției în România a fost considerată o condiție obligatorie pentru integrarea în structurile euro-atlantice, NATO și UE. Cu toate acestea, până în anul 2005, insituția a fost mai degrabă ineficientă, motiv pentru care au existat numeroase presiuni – externe și interne – pentru reimpulsionarea acestei instituții. În anul 2005, în timpul mandatului Monicăi Macovei de ministru al justiției, Parchetul Național Anticorupție devine Direcția Națională Anticorupție, parchet de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație a României. Primul procuror-șef al DNA a fost Daniel Morar (2005-2012), urmat de Laura Codruța-Kövesi (2012-2018), funcție vacantă după demiterea procurorului-șef în iulie 2018.
Primul demnitar de rang înalt care s-a confruntat cu acuzațiile DNA a fost Adrian Năstase, premier al României din partea PSD (2001-2004), acuzat de trafic de influență și luare de mită, fapte pentru care a fost condamnat definitiv în două rânduri la pedepse privative de libertate (2012 și 2014).
Sinteza activității DNA între 2005-2012 remarca faptul că DNA „a devenit o instituție cu experiență consolidată în combaterea corupției la nivel mare și mediu”, fiind condamnate aproximativ 1500 de persoane condamnate definitiv pentru fapte de corupție și fapte asociate/asimilate acestora, ritmul condamnărilor crescând după 2011. Astfel, în 2012 fuseseră condamnați un fost premier, un ministru, 2 senatori, 6 deputați și 1 secretar de stat Bibliografie 1. Activitatea DNA a provocat numeroase critici, venite în special din partea politicienilor vizați de astfel de anchete. Astfel, după 2012, politicienii au încercat să reia controlul asupra sistemului judiciar în ansamblu, care să lovească de caducitate acțiunile DNA. Cristi Danileț identifica trei astfel de modalități: modificări legislative; refuzul parlamentarilor de a permite anchetarea unor membri ai Guvernului sau de a ridica imunitatea parlamentară a unor persoane vizate în astfel de anchete; declarații publice ale liderilor politici, jurnaliști sau avocați prin care încearcă să acrediteze ideea că sistemul judiciar este unul părtinitor, funcționând mai degrabă ca o armă politică Bibliografie 2.
Organizațiile nonguvernamentale a jucat un rol important în menținerea acestui vector anticorupție la nivelul societății. Susținerea luptei anti-corupție de către societatea românească a devenit vizibilă în luna februarie 2017, când OUG 13 a guvernului de a dezincrimina abuzul în serviciu a provocat proteste masive în România Bibliografie 3. Lupta anticorupție reprezintă pilonul etic al aderării României la valorile occidentale, în care transferul de bunăstare trebuie să fie însoțit și de adoptarea unor bune practici în guvernarea societăților și gestionarea transparentă a fondurilor publice. În schimb, sistemele politice corupte sunt cele în care fondurile alocate educației sau sănătății sunt sub media lumii dezvoltate și cele care se confruntă cu un val masiv de emigrare a forței de muncă înalt calificate (brain drain) Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Sinteza activității DNA în perioada 2005-2012, disponibil la http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=3577 25 octombrie 2018.
2. Cristi Danileț, Politică versus Justiție sau scurtă istorie a reformei magistraturii, în „Polis. Revistă de științe politice”, vol. II, nr. 2, 2014, p. 12, disponibil la http://revistapolis.ro/politica-versus-justitie-sau-o-scurta-istorie-a-reformei-magistraturii-politics-versus-justice-or-a-short-history-of-magistracys-reform/ 25 octombrie 2018.
3. 600.000 de români au ieșit în stradă la cel mai mare protest de până acum, ziare.com 6 februarie 2017, disponibil la http://www.ziare.com/stiri/proteste/live-ziua-celui-mai-mare-protest-studentii-din-cluj-au-ajuns-in-fata-guvernului-1452629 25 octombrie 2018.
4. Alina Mungiu-Pippidi, În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție?, Iași, Editura Polirom, 2017, p. 16-17.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:DNA.png
:Instituţii
:IV. România Postcomunistă
