Descrierea imaginii

Imaginea prezintă o mașină agricolă de recoltare a cerealelor pe un teren cultivat, privită frontal, la bordul căreia se află un muncitor.
Utilajul folosit, denumit combină de cereale, este alcătuit dintr-o platformă pentru încărcarea sacilor, în partea din spate, cu ușile ridicate, reprezentată de partea superioară a mașinii, redată prin textură compactă.
În centru este tractorul cu motor, cu o cabină unde se află țăranul, care conduce utilajul și comandă mai multe funcții.
Corpul tractorului are formă de pătrat cu colțuri rotunjite și este reprezentat prin textură de linii întrerupte, verticale.
În fața combinei, în partea de jos, se află aparatul de tăiere, transport, treierat, ventilat și colectorul de paie.
Acest aparat cu funcții agricole diverse are formă de dreptunghi alungit, orizontal, cu partea superioară evidențiată printr-un grilaj de linii tăiate, cu două capete groase, redate pline în relief.
Roțile sunt situate în marginea de jos a mașinii, sub aparatul de tăiere, redat prin două jumătăți de cerc, pline în relief.

Date istorice

În 1945, Guvernul Groza face posibilă reforma agrară, prin care 900.000 de familii aveau să fie împroprietărite Bibliografie 1. Nu a durat mult și li s-a luat totul înapoi. În martie 1949 avea să fie dat decretul 84, prin care proprietățile mai mari de 50 ha erau expropriate Bibliografie 3. Curând oamenii de la sat aveau să fie împărțiți în mai multe categorii, în funcție de terenul arabil și numărul de animale pe care îl dețineau astfel: proletariatul agricol (cei lipsiți de pământ), țărani săraci, țărani mijlocași, chiaburi (cei înstăriți) și moșieri Bibliografie 3.
Astfel, regimul pornea o luptă, pe care o interpretau a fi ”de clasă”, prin care țărani catalogați drept chiaburi erau demonizați prin intermediul propagandei. Aceasta avea scopul de a întoarce împotriva lor pe acei țărani cu posibilități materiale limitate, ceea ce ar fi înlesnit procesul colectivizării Bibliografie 4. Mai mult de atât, catalogându-i pe ”chiaburi” drept ”dușmani de clasă, comuniștii se simțeau îndreptățiți a folosi împotriva lor violență extremă, ceea ce avea să aducă numeroase victime Bibliografie 5. Mai mult decât atât, pe tot parcursul colectivizării, termenul de ”chiabur” era unul extrem de ambiguu, lăsând prea mult loc de interpretare Bibliografie 6. Aceasta a dus la măsuri punitive abuzive împotriva multor țărani, indiferent de categorie Bibliografie 7.
De multe ori, abuzurile nu vedeau de la conducerea de partid. În fapt, uneori era vorba de exces de zel din partea activiștilor de la sate, sau de delațiune unor țărani împotriva cuiva care îi făcuse rău în trecut. Încercând să găsească o soluție pentru a delimita cu exactitate cine intră în categoria de ”chiaburi”, Ana Pauker și Vasile Luca propun ca unic mod cuantificarea terenului arabil. Gheorghe Gheorghiu-Dej, în schimb, propunea a se lua în considerare și venitul agricol, ceea ce îngreuna tot acest proces Bibliografie 8.
Abia în 1952 aveau să fie stabilite ”indiciile de bază” pentru recunoașterea chiaburilor, iar 1956 aveau să fie revizuite Bibliografie 9.
Bibliografie
1. D. Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2000, p. 109.
2. Ancu Damian, Florentin Breazu, Ion Bălan, Colectivizare în Vlașca. 1949-1950. Documente, Editurea Vinea, 2002, p. 11.
3. Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, ”Sovietizarea României: violență și transformare politică”, în Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, coords., Edificarea orânduirii socialiste. Violența politică și lupta de clasă în colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962, Editura Universității din Iași, 2017, p. 14.
4. Ibidem.
5. Gail Kligman, Katherine Verdery, Ţăranii sub asediu: colectivizarea agriculturii în România (1949‐1962), Iași, Editura Polirom, 2015, p. 241.
6. Dumitru Lăcătușu, ”Construcția <> în timpul colectivizării din România comunistă”, în Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, coords., op. cit., p. 77.
7. Ibidem.
8. Robert Levy, ”Primul val al colectivizării în România. politici centrale și implementare regională, 1949-1953”, în Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, edits., Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare al agriculturii în România (1949-1962), Iași, Editura Polirom, 2005, p. 70.
9. Dumitru Lăcătușu, op. cit., p. 103.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Colectivizare.png