Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român
Descrierea imaginii
În imagine este reprezentată sigla organizației ASTRA.
Marginea siglei este marcată de o textură cu linii.
În centru se află o femeie.
Părul ei are o textură cu linii pline.
Femeia este îmbracată cu tunică și fustă.
În mâna dreaptă are o suliță și un scut cu textura punctată.
În mâna stângă are o coroană de lauri, din care coboară două panglici.
În stânga femeii se află o bufniță.
Bufnița are capul cu urechile ascuțite, iar între cei doi ochi rotunzi se află ciocul.
Deasupra femeii se află o stea cu multe colțuri.
Date istorice
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) a fost o organizație culturală și politică a românilor ardeleni înființată la Sibiu în toamna anului 1861, la inițiativa unor intelectuali români transilvăneni marcanți, de orientare naționalistă. Primul președinte al asociației a fost mitropolitul ortodox de Sibiu Andrei Șaguna, care a colaborat îndeaproape cu filologul Timotei Cipariu și istoricul George Barițiu Bibliografie 1.
În condițiile în care la vremea respectivă românii trăiau răspândiți în mai multe provincii aflate în componența altor state, singurul liant fiind limba Bibliografie 2, intelectualii grupați în jurul ASTREI și-au fixat ca deziderat „deșteptarea” culturală și solidarizarea națională a românilor, și au pus de la bun început un accent deosebit pe cultivarea și studiul limbii române, al istoriei românilor, pe întemeierea de muzee, teatre și școli, pe publicarea de cărți și reviste, pe strângerea de fonduri pentru desfășurarea unor acțiuni culturale și, nu în ultimul rând, pe formarea de intelectuali prin acordarea unor burse universitare Bibliografie 3. Prin urmare, conform propunerilor-program formulate de G. Barițiu, Astra a îndeplinit atât resorturi culturale, cât și sociale și politice Bibliografie 4.
Cele mai notabile realizări ale sale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost: organizarea de despărțăminte pe tot cuprinsul Transilvaniei, editarea revistei Transilvania la Brașov începând cu anul 1868, construirea unor „școli poporale” pentru copiii din zonele rurale ale Transilvaniei, elaborarea și publicarea Enciclopediei Române la Sibiu între anii 1898-1904 prin grija secretarului asociației, jurnalistul și avocatul bănățean Corneliu Diaconovici, respectiv constituirea unei biblioteci de peste 20.000 de volume și a unui muzeu în Sibiu. ASTRA a fost desființată de autoritățile comuniste în 1948-1950, proprietățile și fondurile fiindu-i confiscate, însă a fost reorganizată după 1989 Bibliografie 5.
Bibliografie
1. Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, București, Ed. Didactică și pedagogică, 1990, pp. 311-312.
2. Oliver Jens Schmitt, România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie, București, Ed. Humanitas, 2018, p. 21.
3. Valentin I. Vlad, „Astra și cultura poporului român”, articol disponibil online la adresa: www.academiaromana.ro/com2011/pag_com11_1025.htm 08.12.2018.
4. Nicolae Isar, Istoria modernă a românilor, 1848-1878, ed. a II-a, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2005, p. 157.
5. Valentin I. Vlad, „Astra și cultura poporului român”, articol disponibil online la adresa: www.academiaromana.ro/com2011/pag_com11_1025.htm 08.12.2018.
Descarcă imaginea
https://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Astra_sigla.png
