Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un om sprijinit de două ziduri de cărămidă, susținut pe mâini și picioare de propria sa umbră care se reflectă ca un păianjen mare.
Cărămida este evidențiată prin textură de linii ușor oblice și paralele care se unesc pe mijloc, precum filele unei cărți într-un cotor.
Teroristul este reprezentat plin în relief, poziționat pe centru, în partea superioară a colțului dintre pereți.
Păianjenul, situat în partea de jos a omului, este redat alungit, în textură ondulată.

Date istorice

Teroristul, personaj enigmatic al revoluției române din decembrie 1989, despre a cărui identitate au fost formulate mai multe ipoteze și teorii în ultimele trei decenii. Acestea merg de la negarea existenței sale și până la identificarea lui ca membru al diferitelor structuri ale statului comunist implicate în reprimarea mișcărilor protestare din decembrie 1989. De asemenea, ei mai sunt identificați fie în persoana unor indivizi descriși ca susținători sau opozanți ai regimului comunist, fie ai puterii politice formate de Ion Iliescu și apropiații săi Bibliografie 1. Identificarea teroristului este astfel realizată în funcție de raportul în care se găsește acest personaj cu cel care îl descrie. Totodată, Ruxandra Cesereanu subliniază că „primul” car a vorbit despre teroriști în decembrie 1989 ar fi fost Nicolae Ceaușescu, sugerând ca fiind posibil ca cei care „au lansat formula <<teroriști>>, adică noua Putere instituită după fuga lui Ceaușescu (FSN), să se fi inspirat de la fostul dictator” Bibliografie 2.
În cazul Revoluției Române, o primă imagine a teroristului aparține lui Ilie Ceaușescu, fratele dictatorului Nicolae Ceaușescu, șef al Consiliului Politic Superior al Armatei și ministru adjunct al Apărării. În data de 19 decembrie 1989, înainte ca revoluția română să extindă în alte orașe, acesta a descris teroristul ca fiind autorul „unor tulburări” prin care se urmărea „răsturnarea socialismului în întoarcerea la capitalism”. El îi portretiza pe teroriști ca fiind persoane „aservite intereselor țărilor capitaliste” Bibliografie 3. Tot ca o completare a acestei imagini, teroristul descris de susținătorii lui Nicolae Ceaușescu mai este prezentat și drept „turist sovietic” care, în opinia acestora, era autorul real al „protestelor spontane” care au avut loc inițial în Timișoara, iar apoi în alte orașe ale României. În scopul prevenirii pătrunderii acestora pe teritoriul României comuniste, au fost luate înainte de 22 decembrie 1989 o serie de măsuri, cum ar fi închiderea granițelor României în vederea limitării pătrunderii lor. Singurii cărora li se mai permitea intrarea în România erau cetățenii Coreei de Nord, Cubei și Chinei, în fapt, ai acelor state în care, din punctul de vedere al lui Nicolae Ceaușescu, riscul apariției unor mișcări de contestare a regimului comunist, după modelul est-european, era minimal Bibliografie 4.
După fuga lui Nicolae Ceaușescu, 22 decembrie 1989, ora 12.09, reprezentanții noii puteri politice (FSN) creează propriile reprezentări ale teroristului. Unul dintre cei care a descris reprezentările teroriștilor este Dumitru Mazilu. Potrivit acestuia, termenul de „terorist” ar fi fost folosit „inițial” de către tinerii aflați în Piața Revoluției (fosta Piața a Palatului) și se refera la cei „care trăgeau în populație” . Pe teroriști, acesta îi împărțea în trei categorii. Prima îi cuprindea pe cei care îl apărau cu „fanatism pe Nicolae și Elena Ceaușescu” și care aveau „numele Ceaușescu” tatuat pe piept. A doua i-ar fi cuprins pe „străinii închişi la culoare şi care nu vorbeau prea bine româneşte”, iar în ultima erau încadrați toți cei care au ucis tineri militari și civili aflați în fostul sediu al CC în noaptea dinspre 23 și 24 decembrie 1989 Bibliografie 5.
Ion Iliescu avea să identifice încă din 23 decembrie principalele caracteristici ale „teroriștilor”: 1. Membri ai unor „bande de teroriști” care erau „instruiți special pentru luptă împotriva maselor populare și apărarea dictatorului”; 2. „Indivizi fanatizați, care acționează cu o cruzime fără precedent”, 3. Cei care urmăreau „să împiedice funcționarea noi puteri și să destabilizeze societatea noastră”; 4. „Teroriștii nu sunt în uniforme, ci sunt civili!” Bibliografie 6. Ulterior, alți membri ai FSN aveau să prezinte o altă imagine a teroristului. În bazei acestei descrieri, teroristul putea fi orice persoană care avea arme și care lupta împotriva Frontului Salvării Naționale și „a învingătorilor din România liberă”, precum și cei care răspândeau zvonuri:
Sunt consideraţi terorişti şi declaraţi ca atare persoanele care poartă asupra lor arme de foc şi alte arme de atac, muniţie, explozivi şi orice alte tipuri de arme de distrugere sau aparate de emise, care… luptă împotriva Frontului Salvării Naţionale şi a învingătorilor din România liberă… De asemenea, sunt consideraţi terorişti şi declaraţi ca atare persoanele care răspândesc sau publică zvonuri, precum şi informaţii exagerate sau tendenţioase despre situaţia excepţională pentru a induce în eroare populaţia şi pentru a crea a panică. Vor mai fi consideraţi şi declaraţi terorişti cei care întreţin relaţii cu teroriştii sau favorizează terorismul” Bibliografie 7.
Reținerile unor persoane suspecte de acte de terorism nu au lipsit însă. Potrivit Sintezei Parchetului militar, redactată în 1994, în timpul revoluției din decembrie 1989 au fost arestate 1 425 persoane suspectate de terorism. Dintre aceștia, 820 militari, 580 civili şi 25 cetăţeni străini, dar care au fost eliberate ulterior, fără a fi întocmite acte privind identitatea și activitatea lor, ceea ce a îngreunat investigarea acestora cu privire la acuzațiile și suspiciunile pentru care au fost arestați. Bibliografie 8. Ca teroriști au fost reținute în acele zile persoane care arătau și se comportau diferit față de restul populației. Sinteza conține mai multe astfel de exemple hilare. Unul dintre ele este următorul: „Găuţă Sile – surdo-mut, care scoţând sunete nearticulate, a fost considerat cetăţean străin, vorbitor al limbi engleze şi deci a fost reţinut ca suspect de terorism” Bibliografie 9.
Bibliografie
1. Ruxandra Cesereanu, Deconstrucția unei revoluții, Iași, Polirom, 2004, p. 190 și urm.; Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. IV, partea a II-a, pp. 619-620.
2. Ruxandra Cesereanu, Deconstrucția unei revoluții, Iași, Polirom, 2004, p. 189.
3. Alexandru Duțu, Revoluția din 1989. Cronologie, București, Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, 2007, p. 132.
4. Dumitru Lăcătușu, „Brașov 1989. Armata, Securitatea și Revoluția, în Archiva Moldavie, nr. IX/2017, p. 278.
5. Dumitru Mazilu, Declaraţie făcută în faţa Comisiei Parlamentare pentru cercetarea problemelor deosebite privind desfăşurarea Revoluţiei Române din 1989 – 15 noiembrie 1993, p. 12.
6. Informare din partea Consiliului Frontului Salvării Naționale prezentată la Televiziune de Ion Iliescu, accesibil online la adresa https://mariusmioc.wordpress.com/2009/01/03/ion-iliescu-despre-teroristi-indivizi-fanatizati-care-actioneaza-cu-o-cruzime-fara-precedent-o-perfidie-fara-seaman-o-cruzime-pentru-care-nu-se-gasesc-calificative-potrivite-impusca-din-orice-poz/ 8 decembrie 2018.
7. Precizări făcute la Televiziune de avocatul Oliviu Tocaciu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, accesibil online la adresa https://mariusmioc.wordpress.com/2018/11/12/oliviu-tocaciu-explica-la-tvr-treaba-cu-teroristii-cei-care-nu-se-vor-preda-pina-la-ora-1700-in-cursul-zilei-de-joi-vor-fi-judecati-de-tribunalele-militare-exceptionale-dupa-o-procedura-su/ 8 decembrie 2018.
8. Parchetul Militar, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetul militar, în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, București, 1994, f. e., p. 246.
9. Parchetul Militar, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetul militar, în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, București, 1994, f. e., p. 249.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Terorist.png