Descrierea imaginii

Imaginea prezintă submarinul Delfinul privit din profil, cu partea din față, unde se găsește sonarul, îndreptată spre stânga.

Sonarul este un echipament care detectează undele sonore, folosit pentru telecomunicații subacvatice, în interceptarea și reperarea unor obiecte submarine. Sonarul principal se află în vârful submarinuui, stânga, iar sonarul mic înspre coada submarinului, dreapta.

Are formă ovală, alungită și turtită, corpul fiind reprezentat plin în relief. Datorită anatomiei corpului asemănătoare unei picături de apă pe orizontală, se poate scufunda repede, viteza de croazieră la suprafață fiind, însă, mult mai redusă, din cauza forței de frecare.

Pentru a imersa, submarinul este prevăzut cu camere sau rezervoare de scufundare care se umplu cu apă, iar când este se ridică la suprafață, aceste camere se golesc, pentru a fi suficient de ușor ca să plutească pe apă.

Pe acoperiș se află corpul de navigație, cu formă pătrată în partea centrală, unde se află periscopul și monitoarele electrice, deasupra, iar lateral sunt montante aripile de cotire.

Periscopul este un instrument prin care se poate supraveghea situația de la suprafața apei, fără a fi depistat, printr-un tub telescopic, lung și vertical.

Coada submarinului sau pupa, capătul drept, este prevăzută cu o elice de propulsie, redată printr-o cruce cu trei laturi, plină în relief.

Alături de elice sunt montate lateral două aripi mai late decât cele de cotire de pe corpul de navigație, fiind denumite cârme, împreună cu o a treia cârmă superioară de stabilizare.

Din profil este redată doar cârma laterală stângă, ca un pătrat plin în relief, situat în partea de jos a pupei.

Submarinul se deplasează sub apa redată deasupra sa prin două linii ondulate, orizontale și îngroșate.

Date istorice

În istoria României, două submarine au purtat denumirea „Delfinul”. Primul dintre ele a fost construit în 1936 la Fiume, Italia] [astăzi Rijeka din Croația]. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Delfinul a participat la 9 misiuni de tipul supraveghere navală, informarea „forțelor proprii despre pericolul inamic”, supravegherea comunicațiilor inamicului și „atacul convoaielor inamice, numai în situații deosebite” [Bibliografie 1]. După încheierea conflagrației, acesta a fost dus în Uniunea Sovietică, de unde a fost returnat României în 1957. Cercetătorii susțin că în acest an era o „epavă”. Reconstruit de români, a fost utilizat după aceea ca „navă de cercetări până în anii ’70 când a fost casat” [Bibliografie 2]. Submarinul Delfinul I, cunoscut și sub denumirea de Nava Majestății Sale, avea următoarele caracteristici tehnice: 68, 52 m lungime, 6 metri lățime, o viteză la suprafață de 14 Nd, iar la imersiune de 9,5 Nd. Folosea două motoare diesel Sulzer. Echipajul său era format din 6 ofițeri, 26 de maiștri și subofițeri și 8 militari în termen. [Bibliografie 3]. În afară de Delfinul, Armata română a mai folosit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, alte două submarine, Rechinul și Marsuinul.  [Bibliografie 4].

Al doilea dintre ele, denumit Delfinul II, a fost construit în Nijni Novgorod în URSS și adus în secret în România în 1985. Submarinul Delfinul II a costat 40 milioane de dolari și a fost unul dintre cele mai moderne ale Mării Negre [Bibliografie 5]. Făcând parte din clasa Kilo, submarinul Delfinul era diferit de cele clasice și avea dimensiunile de 72,8 m lungime și 10 m lățime [Bibliografie 6]. Forma sa îi permitea a înainta mai ușor în imersiune cu o viteză de 20 de noduri (echivalentul a 40 km/h) [Bibliografie 6 Ibidem]. Fiind o mașinărie de atac, putea lansa de la bord 18 torpile într-un interval de 7 minute [Bibliografie 7]. În prezent, submarinul Delfinul este inutilizabil, fiindcă acumulatorii motorului sunt epuizați. Costurile înlocuirii lor s-ar ridica până la 20 milioane de euro [Bibliografie 8].

Bibliografie

  1. ***, Submarinele României. Partea I: Delfinul accesibil online la adresa https://rnhs.info/submarinele-romaniei-partea-i-delfinul/#_ftn9 [5 decembrie 2018].
  2. Dorin Udrea, Secretele singurului submarin romînesc, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/secretele-singurului-submarin-romanesc [5 decembrie 2018].
  3. ***, Submarinele României. Partea I: Delfinul accesibil online la adresa https://rnhs.info/submarinele-romaniei-partea-i-delfinul/#_ftn9 [5 decembrie 2018].
  4. Ciprian Plăiașu, 10 lucruri de știut despre … Submarinele românești, accesibil online la adresa  https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-lucruri-de-stiut-despre-submarinele-romanesti [5 decembrie 2018].
  5. Dan Gîju, Ion Aramă – De la marinar de frunte la soldatul ultimei șanse. Scriitori militari contemporani prezentați de Dan Gaju, București, Editura Favorit, 2017, p. 14].
  6. Delfinul, singurul submarin romanesc, disponibil online la http://www.nauticamagazine.ro/ambarcatiuni/inedit/articol-delfinul-singurul-submarin-romanesc, [05 decembrie 2018].
  7. Dorin Udrea, Secretele singurului submarin romînesc, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/secretele-singurului-submarin-romanesc [5 decembrie 2018].

Mariana Iancu, Submarinul-himeră al ministrului Fifor, desfiinţat de experţi: „Noi nu l-am putut repara nici măcar pe cel pe care-l avem“, disponibil online la https://adevarul.ro/locale/constanta/submarinul-himera-ministrului-fifor-desfiintat-experti-noi-nu-l-am-putut-repara-macar-care-l-avem-1_5a706249df52022f75ff57d0/index.html [5 decembrie 2018].

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/RO-Catalog-Petrom-2020-BT-81.png