fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă din profil un tanc de mari dimensiuni, tras pe șenile, îndreptat cu tunul spre stânga, și lângă acesta, în partea dreaptă, un bărbat privit frontat, în picioare, cu o armă în mână.

Tancul militar de atac este acoperit de un scut, în patea de mijloc, redat prin textură cu pătrate mici și dese.

Partea sa superioară, unde se află tancul, ieșirea prin bornă și cabina de control, în formă dreptunghiulară, este reprezentată prin textură de linii oblice și paralele.

Tunul alungit ca o țeavă este evidențiat plin în relief.

Partea inferioară a tancului este reprezentată de zale și lanțuri legate de mai multe roți, redate ca cercuri pline în relief.

Bărbatul are păr scurt și barbă, îmbrăcat în bluză redată prin textură ondulată și pantaloni reprezentați prin textură cu cercuri.

Pușca are pat de lemn, în partea din spate, unde se află și mânerul, redată cu textură de linii scurte, groase și oblice, iar țeava lungă, cu care se continuă, este evidențiată plină în relief.

Date istorice

Linia Focșani-Nămoloasa-Galați a fost o linie militară de apărare construită în Moldova de către autoritățile române. Intenția de a creea o astfel de linie de rezistență se pare că ar fi existat încă din secolul al XIX-lea, în jurul anului 1887, izvorâtă din frica pe care o inspira Rusia din est. Acest sentiment fusese accentuat și de aderarea României în 1883 la Tripla Alianță, ceea ce o punea în tabăra opusă Bibliografie 1. Planurile de construire au fost dezvoltate de maiorul german Maximilian Schumann, iar în 1888 Direcția generală a lucrărilor de fortificații a inițiat lucrări de întărire a regiunii. Aceste lucrări s-au finalizat trei ani mai târziu. Planul inițial, elaborat de Schumann, prevedea 2 linii de baterii de artilerie, însă o comisie din minister a hotărât că dispersarea artileriei în 3 linii ar fi o alegere mai bună Bibliografie 2.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Linia Focșani-Nămoloasa-Galați a fost supusă testului de către armata sovietică aflată în plină ofensivă. Linia de fortificație fusese întărită în perioada interbelică, în contextul amenințărilor tot mai mari din partea statelor vecine revizioniste Bibliografie 3. Aceasta nu a rezistat foarte mult în fața ofensivei sovietice care vor reuși în luna august a anului 1944 să o spargă. Efortul Armatei Roșii a fost ușurat de faptul că România schimbase tabăra, trecând de partea Aliaților. Astfel, armata germană se transformase la rândul ei în inamic și nu mai contribuia la efortul defensiv Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Mihail Adafini, Ultima cazemată din ”Poarta Focșanilor”, in Historia, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ultima-cazemata-din-poarta-focsanilor 8 decembrie 2018.
2. Sorin Liviu Damean, “Fortificarea zonei Focșani-Nămoloasa-Galați”, in Marusia Cîrstea, Sorin Liviu Damean, Doru Liciu, Istorie si societate vol. I, Editura Mica. Valahie, Bucureşti, 2004, pp.213-215.
3. Mihail Adafini, op.cit.
4. Manuel Stănescu, ”Sfârșitul iluziei: spargerea frontului în Moldova”, in Historia, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/sfarsitul-iluziei-spargerea-frontului-in-moldova 8 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/C215-Focsani-Namoloasa2_Raluca-Deaconu-01-1.png