Sibiu 1989

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă efectele unui un manifest violent.
Din profil, trei bărbați aliniați unul după altul, îmbrăcați în haine redate cu texturi compacte și aglomerate, privessc înspre dreapta la o mașină răsturnată.
Vehiculul este poziționat cu roțile în sus și acoperișul pe sol și este reprezentat prin textură de x-uri mici și adunate.
Cele două ferestre ale mașinii sunt evidențiate pline în relief.
Roțile sunt reprezentate prin două cercuri îngroșate.
Din mașină iese un nor de fum care se înalță deasupra acesteia, fiind texturat cu puncte mici și aglomerate.
Întreaga scenă are loc pe o bordură de asfalt reprezentată prin dreptunghiuri unite.

Date istorice

Sibiu, oraș martir al Revoluției române, se deosebește printre celelalte centre urbane în care au avut loc revoluții în decembrie 1989 și prin faptul că la conducerea lui se afla Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu și unul dintre posibilii succesori ai acestuia, care avea atunci funcția de prim-secretar județean. În zilele revoluției, în mai multe unități militare din România au fost organizate „prelucrări” ale revoluției din Timișoara. În cazul Sibiului, locotenent colonel Aurel Dragomir de la UM 01512, în afară de prelucrarea tipică, le vorbea subordonaților săi „despre necesitatea utilizării armamentului împotriva demonstranţilor” [Bibliografie 1]. O astfel de atitudine pare să fi izvorât din dorința de a afirmare a acestuia în fața șefului de necontestat al județului, Nicu Ceaușescu. Datele în acest sens sunt însă parțiale și nu permit încă o concluzie finală. Cu toate acestea, informațiile colectate de profesorul Alexandru Duțu și publicate în lucrarea dedicată Cronologiei revoluției române acreditează ideea că la Sibiu, Nicu Ceaușescu ar fi spus în data de 19 decembrie 1989 că ,,în situaţia în care vor avea loc manifestaţii şi în judeţul Sibiu, vom trage şi nu-i vom lăsa să-şi facă de cap, că nu ne înving ei pe noi. Vom rade tot” [Bibliografie 2], informații contrazise însă de fostul prim-secretar în interviurile acordate după 1989 [Bibliografie 3].

La Sibiu, primele grupuri de protestatari au apărut în dimineața zilei de 21 decembrie, în jurul orelor 8.00, însă aceștia fiind în număr mic au fost „dispersați” de către unitățile MI, iar unii dintre ei arestați. În cursul aceleiași zile, manifestanții, de data aceasta într-un număr mai mare, s-au strâns în centrul orașului, unde asemenea celorlalți revoluționari din alte orașe s-au comportat specific pentru aceea perioadă: scandări anticomuniste și anti-Ceaușescu, distrugerea cărților lui Nicolae Ceaușescu, intonarea imnului „Deșteaptă-te române”, deplasarea revoluționarilor în fața sediului Miliției pentru a solicita eliberarea celor reținuți de către forțele ordine și scandând „Timișoara, Timișoara!” [Bibliografie 4]. Potrivit lui Flaviu-Cristian Marcău, după aflarea informațiilor despre ceea ce s-a întâmpla în Sibiu, Nicu Ceaușescu ar fi dispus unei grupe speciale a Miliției, numită „Scutul”, să restabilească ordinea, însă aceasta a eșuat. Marcău mai menționează că începând de atunci s-a remarcat același locotenent colonelul Aurel Dragomir. După ce a cerut și obținut acordul de a restabili ordinea în Sibiu, au apărut și primele victime în acest oraș, acesta, potrivit aceluiași autor, a luat mai multe „decizii haotice în ceea ce priveşte deschiderea focului” [Bibliografie 5]. Tipic pentru atmosfera perioadei a fost și faptul că soldații din MAN și cei din Miliție s-au împușcat reciproc, necunoscând unul de alții și mai ales de misiunile pe care le primiseră [Bibliografie 6]. În total, în timpul revoluției din decembrie 1989, în Sibiu au murit, conform unei statistici realizate de  o echipă a IICCMER, 91 de persoane, alte 129 au fost rănite, iar 599 au fost reținute [Bibliografie 7].

Bibliografie

1. Flavius-Cristian Mărcău, Revoluția din 1989: cazul Sibiului, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/revolutia-din-1989-cazul-sibiului [8 decembrie 2018].
2. Alexandru Duțu, Revoluția din 1989. Cronologie, București, Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, 2007, p. 96.
3. ***, Singurul interviu acordat de Nicu Ceauşescu presei române, accesibil la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/singurul-interviu-acordat-de-nicu-ceausescu-presei-romane 8 decembrie 2018].
4. Flavius-Cristian Mărcău, Revoluția din 1989: cazul Sibiului, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/revolutia-din-1989-cazul-sibiului [8 decembrie 2018], Alexandru Duțu, Revoluția din 1989. Cronologie, București, Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, 2007, pp. 135, 161, Ioan Scurtu, Revoluția Română din Decembrie 1989 în context internațional, București, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, 2009, pp. 219.
5. Flavius-Cristian Mărcău, Revoluția din 1989: cazul Sibiului, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/revolutia-din-1989-cazul-sibiului [8 decembrie 2018].
6. Ioan Scurtu, Revoluția Română din Decembrie 1989 în context internațional, București, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, 2009, p. 274.
7. Dumitru Lăcătușu, Victimele revoluţiei române din decembrie 1989 [manuscris].

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Sibiu_1989.png