Descrierea imaginii
Imaginea din profil prezintă scena unui marș, cu regele Carol al Doilea în frunte pe cal, un alt ofițer călare, ținând un steag în mână, și un alt ostaș în picioare drept.
Bărbatul de jos, din marginea stângă, poartă o căciulă redată plină în relief, o haină evidențiată prin textură de x-uri și pantaloni prin textură de linii verticale și paralele.
Ofițerul din mijloc, călare, poartă căciulă conică, înaltă și costum militar reprezentat prin textură de linii întrerupte, oblice și îngroșate, iar steagul din mâna este redat plin în relief.
În marginea dreaptă, regele poartă pe cap o căciulă sub formă de coif, îngustă în vârf, cu o cruce prinsă, reprezentând decorațiile militare.
Este îmbrăcat în uniformă militară evidențiată prin textură de linii oblice și paralele, și poartă o pelerină pe umeri. Șaua armăsarului său este evidențiată plină în relief.
Date istorice
Încă din vara anului 1927, liderul țărănist Iuliu Maniu își trimisese soli la Paris, pentru discuții cu Carol privind revenirea la tron, condiționată de renunțarea la relația cu Elena Lupescu și reluarea căsătoriei cu Principesa Elena Bibliografie 1. După o tentativă eșuată în mai 1928, Restaurația a devenit însă posibilă doar în vara anului 1930. Terenul fusese pregătit și de Partidul Poporului prin liderul Al. Averescu (cel care mai târziu avea să ducă o luptă aprigă împotriva camarilei), informație primită cu reticență de Iuliu Maniu.
Planul revenirii în țară a fost organizat în 27 mai 1930, într-o consfătuire în afara Parisului, la care au participat, alături de principe, carliștii Nicolae Tătăranu, Puiu Dumitrescu și Victor Precup Bibliografie 2. În baza acestui plan, la 6 iunie, Carol a reușit să aterizeze în țară de la Munchen, după un drum anevoios. În cursul nopții au avut loc o serie de discuții la palat cu lideri țărăniști și chiar cu liberalul Gheorghe Brătianu, nepotul lui Vintilă Brătianu, exclus ulterior din partid pentru această întâlnire. Iuliu Maniu i-a propus lui Carol numirea în cadrul Regenței, reiterând condițiile legate de viața personală și de familie – condiții care au fost până la urmă eludate, Maniu nefiind sprijinit de ceilalți lideri în acest sens.
A doua zi, constatând eșecul parțial al strategiei sale, Maniu și-a depus demisia, motivând gestul prin nerealizarea acordului în cabinet asupra chestiunii constituționale și prin încălcarea jurământului față de Regele Mihai I. Acțiunea și prezența sa politică au fost însă receptate ca o mare dezamăgire Bibliografie 3.
Dintre ceilalți membri ai Regenței, Prințul Nicolae își manifesta suportul, Miron Cristea păstra o poziție distantă și ofensată, iar Sărățeanu se arăta și el complet surprins. La 8 iunie au demisionat și ceilalți membri ai regenței, iar conducerea consiliului de miniștri a fost preluată de Gh. Gh. Mironescu. Actul de la 4 ianuarie 1926 a fost abrogat. Mihai a devenit „Mare Voievod de Alba Iulia”, iar Carol a devenit Regele Carol al II-lea. Restaurația înfăptuită în acest context de împrejurări apărea ca o restabilire constituțională a lucrurilor, dar, cu toate acestea, a luat forma unei veritabile lovituri de stat Bibliografie 4. Ziarele de dimineață trâmbițau întoarcerea lui Carol la tron, iar partizanii săi pregăteau deja mitinguri de susținere Bibliografie 5.
După instalare, Carol va institui un guvern de uniune națională, încercând să-și consolideze puterea personală prin destabilizarea partidelor politice și îndepărtarea politicienilor care îl contestau.
Bibliografie
1. Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947). Carol al II-lea, vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 17.
2. Ioan Scurtu, op. cit., p. 71.
3. Nichifor Crainic, Zile albe. Zile negre. Memorii, București, Casa Editorială „Gândirea“, 1991, p. 214.
4. Ioan Scurtu, op. cit., p. 89.
5. Ioan Scurtu, op. cit., p. 80.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/tia_Traistaru_Ana-Maria.ai_Varianta_2.png
