Descrierea imaginii
Date istorice
Protestele Roșia Montană reprezintă o serie de mișcări civice de salvare a patrimoniului cultural imobil din localitatea Roșia Montană, care găzduiește galerii de exploatare minieră din epoca romană. Protestele au luat naștere ca urmare a proiectului minier al companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care își propunea exploatarea zăcămintelor de aur prin tehnologia cianurilor. Din punctul de vedere al protestatarilor, acest proiect ar fi un dezastru ecologic, deoarece ar rezulta un imens bazin de steril, cu apă infestată cu cianuri, un potențial pericol pentru bazinul hidrografic al Mureșului și, prin extindere, al Dunării. Din punct de vedere cultural, proiectul ar reprezenta distrugerea integrală a galeriilor romane din localitatea Roșia Montană.
În 1995, compania de stat Minvest se asociază cu compania canadiană Gabriel Resources, pentru a demara un amplu proiect minier de exploatare la Roșia Montană. Deși inițial proiectul era girat de Banca Mondială, în 2000 instituția financiară decide să se retragă, din cauza analizelor ce dovedeau riscul ecologic major al unei astfel de exploatații și din cauza suspiciunilor de corupție. Chiar dacă proiectul părea să devină realitate, acest lucru nu a fost posibil datorită „opoziției locale și implicării fără precedent (în România) a societății civile” Bibliografie 1.
În opinia lui Mihai Goțiu, unul dintrre principalii lideri ai societății civile, proiectul a fost foarte aproape să reușească între 2009 și 2012, când România traversa și o profundă criză economică. Cu toate acestea, proteste masive împotriva acestui proiect au izbucnit în anul 2013. În jurul proiectului planau numeroase suspiciuni de corupție transpartinică, din moment ce toate partidele parlamentare au avut puncte de vedere echivoce cu privire la acest proiect. Cu toate acestea, în 2011, Victor Ponta promitea „transparență totală” în privința acestui subiect, dar fără a preciza în ce va consta analiza acestui caz.
Ulterior, protestele „Salvați Roșia Montană” au fost cauzate de o declarație a premierului României, Victor Ponta, de la sfârșitul lunii august 2013, prin care anunța că un proiect de lege a fost trimis de Guvern Parlamentului spre a fi dezbătut și promulgat. Drept urmare, 1 septembrie 2013 a devenit prima zi de protest în toată țara, dar și a românilor din afara țării, care au protestat în principalele capitale europene sau în Canada, țara de origine a companiei Gabriel Resources.
În fața protestelor de amploare în marile orașe din România (București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași), la 9 septembrie co-liderul alianței parlamentare USL (PSD-PNL), Crin Antonescu, anunța că acest proiect ar trebui respins în Parlament, din moment ce „produce o semnificativă scindare în societatea românească” Bibliografie 2. La câteva ore după anunțul lui Crin Antonescu, Victor Ponta a declarat că „proiectul Roșia Montană este închis”, precizând că statul român nu are resursele financiare necesare demarării acestui proiect Bibliografie 3.
Trebuie menționat că între 2011 și 2013 au mai avut loc numeroase acțiuni de protest, care acuzau în special blocajul mediatic, din moment ce presa main-stream nu acorda atenție problematicii în sine Bibliografie 4. În toamna anului 2012, la Festivalul de Film ASTRA din Sibiu este lansat filmul „Roșia Montană, un loc la marginea prăpastiei” (regia Fabian Daub) Bibliografie 5, care a fost foarte bine receptat, organizându-se totodată și un turneu de popularizare a acestuia în principalele orașe din țară. Astfel, această campanie susținută a societății civile a făcut din Roșia Montană un subiect național.
Revenind la 2013, trebuie precizat că protestele au continuat și dincolo de luna septembrie, protestatarii solicitând tot mai vehement includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, drept garanție că se va renunța definitiv la proiectul minier. Astfel, un flashmob a avut loc la o dezbatere culturală din data de 17 octombrie 2013, la care era invitat ministrul culturii, Daniel Barbu. Acuzat că întârzierea depunerii dosarului Roșia Montană la UNESCO este o metodă de a nu anula definitiv proiectul minier, manifestarea s-a derulat într-o atmosferă tensionată, încheiată cu părăsirea evenimentului de către ministru într-un cor de dezaprobări Bibliografie 6.
La 4 ianuarie 2017, Ministerul Culturii a trimis dosarul „Peisajul cultural minier Roșia Montană” la UNESCO, dar un an mai târziu, în iunie 2018, statul român a cerut amânarea discuțiilor privitoare la includerea acestui sit în Lista patrimoniului mondial UNESCO până la rezolvarea litigiilor cu compania canadiană Gabriel Resources Bibliografie 7.
Mihai Goțiu a publicat o amplă lucrare în care prezintă evoluția acestui proiect minier și suspiciunea opiniei publice, care poate deveni un simbol al schimbării clasei politice și al refondării societății românești. Ulterior, protestele „Salvați Roșia Montană” s-au transformat în mișcarea „Uniți salvăm”, ce își propune schimbarea clasei politice, acuzată de corupție și de subdezvoltarea României. Considerată a fi mișcarea tinerei generații, în 2016 mulți dintre membrii acestei mișcări au sprijinit ori s-au înscris în partidul Uniunea Salvați România, iar alții contribuie la dezvoltarea unui alt nou partid politic, Demos (Partidul Democrației și Solidarității).
Bibliografie
1.Mihai Goțiu, Afacerea Roșia Montană, Cluj Napoca, Editura Tact, 2013, p. 141.
2. Declarație a președintelui Senatului României, Crin Antonescu, din 9 septembrie 2013, disponibilă la http://epochtimes-romania.com/news/frica-lui-antonescu-are-dinti–201422 accesat la 28 noiembrie 2018.
3. Victor Ponta „Proiectul Roșia Montană este închis. Protestele și-au atins scopul”, disponibil la https://www.hotnews.ro/stiri-esential-15543335-victor-ponta-proiectul-rosia-montana-este-inchis-protestele-atins-scopul.htm accesat la 28 noiembrie 2018.
4.Mihai Goțiu, op.cit., p. 439-460.
5.Filmul este disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=2D-sIbnnpBI accesat la 28 noiembrie 2018.
6. Un rezumat al acestui eveniment poate fi urmărit la https://www.youtube.com/watch?v=z3CVwT0uZzI&fbclid=IwAR0y-bqsQp-B9kd2JhfZoucVl1pqpbJynNO180G2hnDbr5diPLrWvPZA3Es accesat la 28 noiembrie 2018.
7. UNESCO amână discutarea dosarului Roșia Montană, 1 iulie 2018, https://www.digi24.ro/stiri/diverse/unesco-amana-discutarea-dosarului-rosia-montana-956077 accesat la 28 noiembrie 2018.
Descarcă imaginea
