Descrierea imaginii
În imagine sunt reprezentați 3 oameni întinși pe jos, morți – de aici si poziția nefirească.
Sunt rezemați de un perete ce nu a fost reprezentat în această imagine.
Toți trei au pantaloni reprezentați cu textură din linii paralele și păr din textură cu x-uri. Pe corp au reprezentate răni ca niște mici linii în relief ce marchează schingiuiri recente.
În partea stangă a imaginii avem un bărbat cu o mână la spate ce nu se vede, deci nu a fost reprezentată.
Acest bărbat are un băț înfipt în cap ce se simte cu textură în relief, poate o coadă de secure.
La mijloc avem o femeie cu o eșarfă la gât, bluză din textură ondulată și un sacou mic.
În partea dreaptă avem un bărbat cu păr scurt și o bluză pusă peste el ca să îl acopere.
Date istorice
Pogromul de la Iaşi a fost unul dintre cele mai traumatice momente din istoria României şi deţine un loc special în istoria oraşului. Oraşul a găzduit o importantă comunitate evreiască stabilită aici începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi continuând pe parcursul întregului secol al XIX-lea. În vremea pogromului (27-29 iunie 1941, la câteva zile după ce România s-a alăturat Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial), populaţia evreiască a oraşului era de aproximativ 45.000 Bibliografie 1.
Pogromul a făcut parte din planul de eliminare a prezenţei evreieşti din Basarabia, Bucovina şi Moldova, în contextul războiului. Evacuarea evreilor din Iaşi a făcut parte dintr-un plan secret, cunoscut sub numele de „Planul mare” Bibliografie 2, aplicat în aceste regiuni. În vremurile caracterizate de un antisemitism crescând (început încă din secolul al XIX-lea, dar alimentat puternic în perioada interbelică de partidul de extremă dreapta, ultra-naţionalist, antisemit şi promotor al ortodoxismului, Liga Apărării Naţional Creştine, transformat în Legiunea Arhanghelului Mihail şi apoi în Garda de Fier), au fost lansate zvonuri privind colaborarea dintre populaţia evreiască şi inamicul de război. Astfel, conform opiniei istoricului Armin Heinen, Pogromul de la Iaşi aparţine acelor evenimente posibile în perioada de început a războiului, în zona de frontieră, posibil însă numai în contextul special în care evreii au fost declaraţi în mod explicit duşmani şi a fost alimentată ura împotriva acestora Bibliografie 3. De altfel, încă din ajunul invaziei Uniunii Sovietice, în armata română exista o „isterie antisemită” Bibliografie 4.
Pe 27 iunie 1941, Mareşalul Ion Antonescu, conducătorul armatei române, i-a telefonat direct lui Constantin Lupu, şeful garnizoanei ieşene, ordonându-i evacuarea tuturor evreilor din oraş. Apoi, în noaptea de 28 spre 29 iunie, în timp ce casele evreieşti erau percheziţionate, Antonescu i-a telefonat din nou acestuia, pentru a reitera ordinul pe care Constantin Lupu l-a şi notat Bibliografie 5. Mai mult, ordinul menţiona faptul că, oricare evreu care va ataca armata română va trebui executat, oferind astfel mână liberă crimelor care s-au desfăşurat ulterior Bibliografie 6.
Violenţele puternice au început în noaptea de 28 spre 29 iunie, odată cu jafurile şi crimele îndreptate împotriva populaţiei evreieşti, urmând ca supravieţuitorii să fie duşi la sediul Chesturii din Iaşi Bibliografie 7. Instituţia care a participat la evenimentele din 29-29 iunie a fost, în primul rând, Poliţia ieşeană, împreună cu unităţi de poliţie din Basarabia şi cu Jandarmeria. Alţi participanţi au fost civili şi soldaţi Bibliografie 8.
A doua etapă a Pogromului de la Iaşi s-a desfăşurat pe 29 iunie, când, evreii supravieţuitori au fost duşi în gara oraşului, timp în care au fost bătuţi, jefuiţi şi umiliţi Bibliografie 9. Au fost înghesuiţi în vagoanele care au păstrat trista denumire de „trenurile morţii” în care au fost urcaţi până la 120 de persoane, deşi capacitatea era de numai 40 Bibliografie 10. Lipsa aerului şi căldura teribilă a verii au fost responsabile pentru sute de morţi. Au fost două astfel de trenuri: unul care s-a îndreptat spre Podu Iloaiei (aprox. 15 km în afara Iaşului) şi un altul spre Călărași, în sudul ţării. În primul tren, din aproximativ 2700 de persoane, doar 700 au supravieţuit, iar în al doilea, din 5000, după 7 zile de călătorie, 1011 au reuşit să ajungă vii la destinaţie Bibliografie 11.
Numărul total al victimelor este încă în dezbatere, însă, Serviciul Special de Informaţii a livrat un număr de 13.266, în timp ce comunitatea evreiască vorbeşte de aproximativ 14.800 de morţi. În august 1942, forţele armate din Iaşi, în contextul în care căutau forţă de muncă, menţionau dispăruţi un număr de 13.868 de evrei Bibliografie 12.
Mai presus de număr exact al victimelor, tragedia evreilor din Iaşi rămâne una de necontestat şi unul dintre momentele importante istoriei Holocaustului în România, fenomen a cărui memorie a fost cel mai greu de asumat şi integrat în istoria contemporană Bibliografie 13.
Bibliografie
1, 5, 6, 7, 11. International Commission of the Holocaust in Romania, Final Report, Polirom, Iaşi, p. 120; p. 121; p. 123; p. 126.
2, 12. Jean Ancel, Responsabilitatea autorităţilor statului pentru înscenarea, pregătirea şi executarea Pogromului de la Iaşi şi stabilirea numărului victimelor, în Pogromul de la Iaşi (28-30 iunie 1941)-Prologul Holocaustului din România, volum îngrijit de George Voicu, Polirom, Iaşi, 2006, p. 43.
3. Armin Heinen, Locul Pogromului de la Iaşi în cadrul Holocaustului românesc, în Pogromul de la Iaşi (28-30 iunie 1941)-Prologul Holocaustului din România…, p.133; p. 57.
4. Vladimir Solonari, Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Antonescu. 1940-1944¸ Polirom, Iaşi, 2015, p. 160
8. Dorel Bancoş, Social şi naţional în politica guvernului Ion Antonescu, Editura Eminescu, Bucureşti, 2000, p. 159-160.
9. Dr. Iosif Finkelstein, Iaşii mei¸ disponibil la adresa http://www.old.inshr-ew.ro/publicatii, p.32 (consultată la 24.XI. 2018).
10. Profesorul Carol Iancu, de la Montpellier: “Există un antisemitism puternic astăzi. Rasismul este frica de celălalt
şi provine de la necunoaştere”, interviu disponibil la adresa
https://adevarul.ro/locale/timisoara/carol-iancu-1_5303b835c7b855ff567591e2/index.html (consultată la 24.XI. 2018).
13. Carol Iancu, Alexandru Florin Platin (coord.), Pogromul de la Iaşi şi Holocaustul în România, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015, p. 119.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/11/800px-Pogromul.de_.la_.iași.jpg
