Descrierea imaginii
Imaginea prezintă o fotografie a lui Dorothea Lange, realizată în 1936, California, cu o mamă migrant, înconjurată de doi copii, ce își ține pruncul în brațe.
Mama-migrant, așa cum se numește vestita fotografie cu portretul frontal al acesteia, este înfățișată cu o față tristă și îngândurată, brăzdată de riduri, are părul scurt, prins la spate și este îmbrăcată în haine ponosite, sărăcăcioase.
Femeia poartă o cămașă redată prin textură punctată și ține cu brațul stâng un bebeluș înfășurat cu un șal evidențiat prin textură ondulată.
Cei doi copii, unul în dreapta și altul în stânga mamei care se prinde cu mâna de aceasta, au capul întors, și sunt îmbrăcați în haine vechi, redate prin textură de linii oblice și paralele.
Date istorice
Data de 24 octombrie 1929, „joia neagră”, reprezintă începutul marii crize economice, ce va afecta economia globală vreme de patru ani și va provoca schimbări majore în gândirea și practica economică (keynesianism) și va contribui la ascensiunea unor regimuri totalitare, cum a fost nazismul în Germania. România Mare era o societate preponderent agrară, care în anii ’20 a demarat un proces de refacere economică după primul război mondial. Cu o populație de aproximativ 18 mil. locuitori în 1930 (anul în care s-a realizat primul recensământ oficial al României Mari), peste 9 mil. locuitori erau angrenați în agricultură, în ferme familiale, care exploatau pământul primit ca urmare a marii reforme agrare din 1920-1921. Astfel, economia României interbelice depinea în mare măsură de exporturile de produse agricole, și asta în condițiile unei suprapopulații agricole și a unei scăderi a randamentului agricol, mai ales ca urmare a fragmentării exploatațiilor agricole. Analizele economice indică o scădere a randamentului agricol la cereale și un randament pozitiv la plante ca secara sau cartoful, care, totuși, aveau o pondere insignifiantă în producția agricolă totală. Comparațiile internaționale demonstrează faptul că agricultura românească a rămas în urmă raportat la societăți preponderent agrare, cum erau Bulgaria sau Polonia Bibliografie 1.
Efectele crizei economice s-au resimțit mai ales în privința prețurilor internaționale la principalele produse de export. Astfel, în 1932 prețurile internaționale pentru produsele agricole reprezentau două cincimi din nivelul anului 1929, motiv pentru care „țăranii proprietari de mici gospodării și-au redus în mod semnificativ achiziționarea de bunuri de pe piață” Bibliografie 2. Drept urmare, producția industrială de bunuri de consum a scăzut dramatic, iar guvernul s-a văzut obligat să apeleze la împrumuturi externe și la tăieri bugetare pentru a susține economia. Cea mai afectată categorie bugetară de cele trei curbe de sacrificiu a fost cea a cadrelor didactice, din moment ce Ministerul Instrucțiunii Publice reprezenta principalul angajator al României. Ca o ironie, cel care a aplicat cea de a doua „curbă de sacrificiu” ce a nemulțumit profund dăscălimea a fost Nicolae Iorga, premier al guvernului de „uniune națională” din 1931-1932.
Evoluția bugetului României este grăitoare: dacă în 1931 bugetul era de 40 mld. lei, în 1932 nivelul acestuia se situa în jurul cifrei de 25 mld. lei Bibliografie 3. În fața acestui dezastru economic, guvernele României au apelat la politici de austeritate, tăind masiv din cheltuielile bugetare. Astfel, între ianuarie 1931 și ianuarie 1933 au fost aplicate trei „curbe de sacrificiu”, tăieri de venituri care au dus la înjumătățirea veniturilor angajaților din sistemul public. Din acest motiv, în ianuarie și februarie 1933, România se confruntă cu numeroase proteste ale muncitorimii, funcționarilor și studenților, contribuind la o radicalizare a scenei politice românești. Criza economică a relevat lipsa unui plan pe termen mediu și lung de dezvoltare socială și economică a României. După 1934, statul și-a „asumat un rol mult mai activ în stimularea dezvoltării economice”, prin creșterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru dezvoltarea economiei și prin creșterea comenzilor de stat pentru industria de înarmare a țării Bibliografie 4. Per ansamblu, însă, criza economică din 1929-1933 a demonstrat gradul scăzut de dezvoltare al economiei și sărăcia cronică a societății românești.
Bibliografie
1. Bogdan Murgescu, România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Iași, Editura Polirom, 2010, p. 227-228.
2. Keith Hitchins, România 1866-1947, ediția a IV-a, București, Editura Humanitas, 2013, p. 409.
3. Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi 1866-1947. Vol. III: Carol al II-lea, ediția a doua, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 123.
4. Bogdan Murgescu, România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Iași, Editura Polirom, 2010, p. 270.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Marea_criza_economica.png
