Descrierea imaginii

Imaginea îl prezintă pe minerul Gheorghe Dumitrache, emițând un memoriu plin de mărturii către CC și Televiziunea Română.

Acesta este poziționat în centrul oamenilor,privit frontal, în dreptul unui microfon așezat pe o bară de suport, și este îmbrăcat cu sacou clasic redat prin textură punctată.

Alături de acesta, priviți din profil, se află alți doi mineri, unul în stânga și altul în dreapta sa, iar în marginea stângă stă un cameraman al Televiziunii Române cu o cameră video în mână, înregistrând momentul.

Bărbații din jur poartă bluze redate prin textură cu x-uri și pantaloni evidențiați prin linii verticale și paralele.

Cameramanul poartă pe cap o șapcă, iar camera sa video este reprezentată plină în relief.

Date istorice

Anul 1977 avea să fie unul nefast pentru comunismul românesc. Deși la 4 martie a avut loc un cutremur de mare magnitudine, ce a adus numeroase pierderi umane și materiale, președintele țării avea să insiste a se atinge cotele propuse. Mai mult decât atât, la 30 iunie 1977 avea să fie adoptată Legea nr. 3 care prevedea că un muncitor nu mai putea primi simultan pensie de invaliditate și salariul, iar vârsta de pensionare era ridicată de la 50 la 52 de ani Bibliografie 1. Acest lucru avea să trezească nemulțumirea minerilor.
Cel ce avea să își exprime primul nemulțumirea a fost Gheorghe Dumitrache, care la 14 iulie 1977 a trimis un memoriu către CC al PCR, Ministerul Minelor și Televiziunea Română Bibliografie 2. Gestul lui n-avea să fie luat în seamă într-o primă instanță. În aceste condiții, minerii din Valea Jiului aveau să declanșeze o grevă între 2 și 3 august 1977, la care au participat pe parcursul ei 35 000 din cei 90 000 de mineri, ceea ce i-a determinat pe autorii Raportului final să o descrie drept „mișcarea muncitorească de cea mai mare amploare din perioada Ceaușescu”. Pentru aplanarea acestui conflict, a sosit în localitate o delegație de lideri comuniști, printre care Ilie Verdeț și Gheorghe Pană, ambii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR. Încercările lor au eșuat, minerii cerând venirea lui Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului, trimișii partidului fiind totodată de către greviști. Acesta va ajunge în data de 3 august 1977 Bibliografie 3.
Deși Nicolae Ceaușescu le-a promis minerilor că va accepta solicitările lor, realitatea a fost însă diferită. După plecarea acestuia, au fost luate măsuri represive împotriva protestatarilor Bibliografie 4, declanșându-se ceea ce Raluca Nicoleta Spiridon numește o „represiune mascată”: declararea Văii Jiului regiune închisă și trimiterea în zonă a Armatei, pentru securizarea zonei, și a Securității. În urma acestei acțiuni, au fost arestate și condamnate un număr de 9 persoane, însă pentru infracțiuni de drept comun Bibliografie 5. O astfel de gestionare a contestărilor la adresa regimului Ceaușescu, prin prezentarea celor care-l contestau ca infractori de drept comun, va predomina în această perioadă, fiind caracteristică practicilor represive din această epocă.
Bibliografie
1. Maria Bucur, Mihaela Miroiu, Birth of Democratic Citizenship: Women and Power in Modern Romania, Bloomington, Indiana University Press, 2018, p. 175.
2. Adriana Mica, Presa exilului – Despre Valea Jiului ’77 și Brașov ’87, disponibil online la http://www.memoria.ro/studii/bucuresti_-_irir/studii_irir/presa_exilului_-_despre_valea_jiului__squote_77_si_brasov__squote_87/1762/ accesat la 03.12.2018.
3. Vladimir Tismăneanu Dorin Dobincu, Cristian Vasile, Raport final, Bucureşti, Humanitas, 2007, pp. 348-350.
4. Ioan Scurtu, Politică și viață cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, București, Editura Mica Valahie, 2011, p.
5. Raluca Nicoleta Spiridon, „Greva minerilor din Valea Jiului (2-3 august 1977)”, în Caietele CNSAS, an I, nr. 2/2008, București, Editura CNSAS, 2008, p. 323.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/RC026-Lupeni-1977-Traistaru-Ana-Maria.ai-Varianta-2.png