fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un eveniment civil, care laudă armata sovietică printr-o paradă cu pancarde, în centrul unui stadion.

Patru cetățeni, poziționați doi în stânga și alți doi în dreapta, țin în mână o pancardă pe care scrie: „Trăiască Arma Roșie eliberatoare!”.

Oamenii sunt îmbrăcați în haine de civili, cei din margini cu bluză redată în textură de linii îngroșate, oblice și întrerupte și pantaloni evidențiați prin linii verticale și paralele.

Cei care încadrează pancarda dreptughică din centru poartă bluză reprezentată prin textură cu plus-uri și pantaloni texturați cu linii oblice, paralele.

În partea de sus, în margini, se află treptele din stadion cu tribuna, redate prin căte o linie frântă, în scară, descendentă înspre mijloc.

Date istorice

Noua ordine de după cel de-al Doilea Război Mondial avea să aducă României în doar câțiva ani o nouă formă de guvernare. Venirea la putere a guvernului Groza avea să deschidă calea spre comunizarea României. După punerea în funcții administrative a unor oameni loiali mișcării comuniste, precum Mihai Beniuc și Elena Pătrășcanu la Consiliul Consultativ al Ministerului Propagandei [Bibliografie 1]. În orice caz, noul guvern avea să-și arate în mai bine de doi ani adevărata față odată cu sentința lui Iuliu Maniu, care a fost condamnat la temniță grea pe viață, degradare civică timp de 10 ani, în același timp confiscându-i-se averea și cerându-i-se plata integrală a cheltuielilor de judecată [Bibliografie 2].

După legiferarea dreptului la vot al femeii (1946), dizolvarea partidelor istorice(1946) și reforma agrară(1945), prin care au fost împroprietărite 900.000 de familii, au fost puse în aplicare de guvernarea Groza, Regele este forțat să abdice  la sfârșitul anului 1947 [Bibliografie 3]. Această acțiune a marcat începutul unei noi ere. Primele măsuri luate de noul regim comunist au fost schimbarea denumirii țării din România în Republica Populară România, abrogarea Constituției din 1923 și alegerea unui prezidiu provizoriu, ce era format din Gheorghe C. Stere, Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, C.I. Parhon și Ion Niculi [Bibliografie 4].

La 13 aprilie 1948, o nouă Constituție este promulgată, marcând astfel începutul unor drastice schimbări de natură politică, economică și socială [Bibliografie 5]. Liderii interbelici ai mișcării comuniste aveau să devină din acel moment liderii RPR.

Pentru menținerea ordinii într-o manieră coercitivă, la 30 august 1948 ia naștere Direcția Generală a Securității Statului, condusă de Gheorghe Pintilie [Bibliografie 6]. Noua instituție era parte integrantă a Ministerului de Interne, condus de Teohari Georgescu [Bibliografie 7]. Măsurile ce au urmat a fi luate pentru comunizarea totală a țării aveau să le ia oamenilor tot ce le-a fost dat în urmă cu câțiva ani, prin reforma agrară

. Pentru a completa misiunea Securității, cenzura era obligatorie. Apărută după instaurarea comunismului, în aprilie 1948, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, avea ca sarcină principală de lucru “autorizarea oricăror tipărituri”, primind astfel control nelimitat. În atribuțiile sale mai intrau și redactarea Buletinului Oficial al Republicii Socialiste Române și legiferarea normelor de funcționare a bibliotecilor, librăriilor, anticariatelor, etc [Bibliografie 8].

Măsurile de ordin socio-economic sunt luate în scurt timp. La 11 iunie 1948 este demarat procesul de naționalizare a tuturor întreprinderilor private, iar un an mai târziu începe colectivizarea, renunțându-se astfel la proprietatea privată [Bibliografie 9].

Bibliografie

  1. Ioan Scurtu, Istoria românilor de la Carol I la Nicolae Ceaușescu, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 104.
  2. Dinu C. Giurescu, Lichidatorii. România în 1947, București, Editura Enciclopedică, 2010, p. 95.
  3. D, Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2000, p. 109.
  4. Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 67.
  5. Ioan Scurtu, Istoria românilor…, p. 82.
  6. Florian Banu, “<Strămoșii> Securității – structuri de poliție politică în România în perioada 23 august 1944 – 30 august 1948”, în Aurel Pentelescu, Gavril Preda, editori, Clipe de viaţă. Comandorul dr. Ilie Manole la 60 de ani, , Editura Karta-Graphic – Printing, Publishing, Editing,  Ploieşti, 2007, p. 467.
  7. Florica Dobre, coord., Membrii CC al PCR 1945-1989. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 287.
  8. Liliana Corobca, Instituția cenzurii comuniste în România Vol. I 1949-1977, Editura Ratio et Relevatio, Oradea, 2014, p. 74.
  9. Petrică Daniel, Lupta împotriva procesului de colectivizare în județul Galați. Revolta populară din Comuna Cudalbi din ziua de 11 ianuarie 1958, Galați, Editura Lumen, 2010, p. 54.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/03/RC022-Instaurarea-reg.-com.-Romania-Traistaru-Ana-Maria.ai-varianta-2.png