fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă scena incipientă dintr-un ghetou, când mase de evrei sunt adunate și închise în spatele gardului ghimpat.
Trei femei, privite frontal, nou venite, îmbrăcate în haine de civil, așteaptă și privesc prin gard.

Cea din stânga poartă o bluză cu mâneci scurte, redată prin textură de linii oblice și paralele, și are prins de tale un șorț, reprezentat prin textură punctată, peste fusta lungă evidențiată prin linii verticale și paralele.

Doamna din mijloc este îmbrăcată cu o bluză mulată cu guler, evidențiată prin textură de pătrate pline în relief, și o fustă lungă redată prin linii verticale și paralele.

Femeia din dreapta poartă un palton lung, reprezentat prin linii întrerupte și oblice, peste o rochie redată în linii verticale și paralele.

Gardul ghimpat este evidențiat prin linii orizontale și paralele, îngroșate, tăiate de x-uri mici, reprezentând sârma legată de doi stâlpi din lemn, redați prin dreptunghiuri verticale pline în relief.

Date istorice

În timpul celui de-al doilea război mondial evreii au fost principalele victime civile ale regimului Ion Antonescu. Din rândul celei mai numeroase minorități etnice a României Mari, politicilor rasiste ale dictaturii antonesciene i-au căzut victime aproape 300.000 de evrei, această cifră conferind statului român, în cuvintele istoricului Dennis Deletant, „sinistra distincție de a fi vinovat de cel mai mare număr de morți evrei după Germania hitleristă” Bibliografie 1. Primele măsuri practice cu caracter antisemit au fost luate în Moldova de către Armată, Poliție și Jandarmerie la ordinul expres al generalului Ion Antonescu la numai câteva zile după intrarea României în războiul împotriva Uniunii Sovietice, și au vizat „curățarea terenului” Bibliografie 2. În opinia autorităților românești, evreii purtau o „vină colectivă”, fiind acuzați de „conlucrare” cu autoritățile sovietice. Ei erau percepuți cu ostilitate din principiu, și erau considerați a fi, alături de bolșevici, principalii dușmani ai neamului românesc. „Curățarea terenului”, așa cum era numită operațiunea de purificare etnică, urma să aibă loc prin exterminare, ghetoizare și deportare. Acest echivalent românesc al „soluției finale” naziste a debutat în Iași la data de 27 iunie 1941, și a însemnat evacuarea imediată a evreilor din oraș, deportarea lor, arestarea sau execuția Bibliografie 3.
Evenimentul a rămas cunoscut în istorie sub numele de Pogromul de la Iași, în cursul a numai câteva zile fiind omorâți peste 4000 de evrei. Ulterior, după ce Basarabia și Nordul Bucovinei au fost recucerite în cursul lunii iulie, generalul Ion Antonescu l-a numit în funcția de guvernator militar al Basarabiei pe generalul Constantin Voiculescu. Acesta, la ordinul verbal al generalului Antonescu, a dispus la data de 24 iulie 1941 internarea evreilor din Basarabia și Bucovina în lagăre și ghetouri. Cu toate că ideea de a muta minorități etnice în ghetouri ridicate la periferia unor orașe era o noutate pentru români, în foarte scurt timp „autoritățile române au construit câteva zeci de lagăre și ghetouri, din care evreii au fost evacuați în șapte lagãre mari, și au constituit ghetoul din Chișinău” Bibliografie 4.
Ghetoul de la Chișinău a fost unul dintre cele mai cunoscute: el a ființat vreme de un an de zile, și a găzduit cca 11.000 de evrei. Asemeni altor ghetouri construite de naziști în Polonia Bibliografie 5, și ghetoul de la Chișinău avea un caracter recluziv, fiind delimitat de orașul propriu-zis printr-un gard din lemn construit chiar de evreii ghetoizați, părăsirea sa era interzisă, iar un număr de soldați cuprins între 80 – 250 asigurau paza sa. Spre sfârșitul lui august erau deja aproape 80 000 de evrei în ghetourile înființate de autoritățile românești în Basarabia, la acel moment generalul Voiculescu afirmând că problema evreiască a fost rezolvată în Basarabia.
Bibliografie
1. Dennis Deletant, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu și regimul său, 1940-1944, ed. a II-a, București, Ed. Humanitas, 2010, p. 140.
2. Eric Victor, „Ghetouri și lagăre în perioada 1941-1943 din Basarabia și Bucovina”, în Historia, articol disponibil online la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ghetouri-si-lagare-in-perioada-1941-1943-din-basarabia-si-bucovina, accesat în data de 03.12.2018.
3. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport Final, Iași, Ed. Polirom, 2004, pp. 118-119.
4. Ibid., p. 135.
5. Stelean-Ioan Boia, Marius-Ioan Grec, O istorie a Holocaustului european: cazul României, Arad, „Vasile Goldiș” University Press, 2016, pp. 44-45.

Descarcă imaginea

https://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Ghetou.png