Descrierea imaginii
Imaginea prezintă momentul defilării nemților în țară, mai exact, o mașină de epocă în care doi ofițeri germani salută populația, și doi cetățeni în partea stânga și dreaptă întâmpinândui-i cu salutul nazist.
Privit din față, automobilul din mijloc este redat plin în relief, cu cele două faruri redate prin cercuri texturate cu x-uri mici și roțile evidențiate prin textură ondulată.
După capota mașinii stau în picioare cei doi ofițeri nemți, zâmbind, îmbrăcați cu paltoane lungi reprezentate prin textură de linii întrerupte, oblice și îngroșate, pe cap purtând chipiu.
Cei doi bărbați din margini salută cu brațul întins, perfect drept, spre nemți, și poartă paltoane lungi redate prin textură cu plus-uri mari.
Date istorice
Dictatul de la Viena a fost un act internațional impus României de către Germania nazistă și Italia fascistă, încheiat la data de 30 august 1940, în urma căruia România a pierdut, în favoarea Ungariei horthyste, aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei. Date fiind pretențiile teritoriale ale Ungariei la adresa României și a tensionării raporturilor dintre cele două țări, Berlinul și Roma au făcut presiuni pentru o soluționare pe cale pașnică a dezacordurilor. Astfel, Regele Carol al II-lea a demarat la data de 16 august 1940 la Turnu-Severin un proces de negocieri cu partea maghiară, însă pretențiile teritoriale maximale Bibliofragie 1 ale Ungariei, de nu mai puțin de 68.000 de km², au determinat imposibilitatea ajungerii la un acord agreat de ambele părți. Constatând că tratativele româno-maghiare nu ajungeau la niciun rezultat, iar Ungaria a mutat un număr de 23 de divizii în comitatele din apropierea frontierelor sale cu România Bibliofragie 2, Adolf Hitler a decis să intervină personal pentru a soluționa criza, însărcinându-l pe ministrul său de externe să-i invite pe miniștrii de externe ai României, Italiei și Ungariei la Viena pentru consultări privind viitorul Transilvaniei și trasarea unei noi frontiere între România și Ungaria. Decizia finală i-a aparținut în realitate cancelarului german, care la data de 27 august a trasat noua graniță Bibliofragie 3.
Aceasta a fost ulterior comunicată de către miniștrii de externe ai Germaniei și Italiei părții române și maghiare la Viena, în data de 30 august 1940. Istoricul Keith Hitchins apreciază că așa-numitele consultări de la Viena cu privire la Transilvania „s-au limitat doar la eforturile miniștrilor de externe german și italian de a convinge delegațiile ungară și română să accepte decizia lui Hitler” Bibliofragie 4.
Deși inițial românii au încercat să opună rezistență arbitrajului german, în urma Consiliului de Coroană desfășurat în noaptea de 30 august s-a hotărât acceptarea acestuia. A doua zi, când s-a dat citire formală hotărârii lui Hitler, delegația română a aflat în detaliu adevărata măsură a pierderilor teritoriale, care însumau nu mai puțin de 42.243 de km² și 2,6 milioane de locuitori, iar ministrul de externe Mihail Manoilescu a leșinat. În schimbul acceptării de către România a cedării părții de Nord-Vest a Transilvaniei către Ungaria, ministrul german de externe Joachim von Ribbentrop a dat asigurări ferme României că aceasta va primi garanții militare germane pentru toate frontierele sale.
Acceptarea de către România a arbitrajului, respectiv a garanțiilor Axei privind inviolabilitatea frontierelor sale a însemnat, în fapt, pierderea independenței în materie de politică externă și subordonarea economiei naționale efortului de război german.
Bibliografie
1. Istoria Românilor, vol. VIII, București, Ed. Enciclopedică, 2003, p. 578.
2. Keith Hitchins, România, 1866-1947, ed. a IV-a, București, Ed. Humanitas, 2013, p. 519.
3. Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, ed. a II-a, București, Ed. Paideia, 2010, p. 360.
4. Keith Hitchins, op. cit., p. 520.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/ctat_de_la_Viena-Dobre_Silvia_Claudia.png
