Descrierea imaginii
Imaginea prezintă din profil un vehicul blindat, denumit tanc de luptă, deasupra căruia un bărbat, aflat în picioare în partea dreaptă, flutură un steag.
Tancul, fiind un vehicul construit din metale grele și robust, este caracterizat prin tracțiune pe șenile, și nu prin deplasarea pe roți, ca la alte mașini.
Șenilele sunt benzi închise, evidențiate printr-o linie curbă închisă și îngroșată, înfășurate pe un ansamblu de roți redate prin cercuri mici, sus, și mari, jos, pline în relief.
Blindajul sau placa de protecție care acoperă vehiculul este reprezentată printr-un dreptunghi subțire, orizontal, cu textură ondulată, pa care stă bărbatul, la fel ca partea de deasupra, în formă de cupolă, ce formează ieșirea sau turela dinspre cabina de comandă.
Între turelă și blindajul de pe șenile se află tunul cilindric și alungit înspre stânga, și motorul cu restul componentelor interioare, redate prin textură de linii oblice și paralele.
Bărbatul din dreapta, sus, este reprezentat plin în relief, la fel ca steagul din mâna sa dreaptă.
Date istorice
La 20 august 1968, Cehoslovacia, care cunoscuse o perioadă de liberalizare odată cu venirea lui Alexander Dubcek la conducere, este invadată de țările Pactului de la Varșovia. De această invazie însă nu sunt anunțate RSR și RSP Albania Bibliografie 1. Acest fapt creează panică în cele două state. În RSR chiar exista teama că va fi invadată la rândul ei.
Nicolae Ceaușescu s-a văzut nevoit prin urmare să ia o măsură rapidă. Momentul cunoscut drept “apoteoza lui Ceaușescu” a fost discursul său de la 21 august 1968, când a acuzat invazia asupra Cehoslovaciei, susținând că “nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc” Bibliografie 2. Acest discurs a adus după sine simpatia intelectualilor, care în scurt timp au dorit să intre în rândurile partidului. Printre cei ce și-au prezentat adeziunea s-au numărat Zaharia Stancu, Marin Preda, Irina Petrescu, Dan Grigore, sau Paul Goma. Ultimul a declarat ulterior a că a făcut-o fiindcă vedea în Ceaușescu un eliberator de sub jugul infamiei3v, crezând că dezideratele noii politici vor fi fost dreptatea și libertatea, însă nu după mult timp a realizat că acea infamie atinsese acum cote alarmante Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Aura Christi, Acasă – în exil, București, Editura Ideea Europeană, 1014, p. 178.
2. Cezar Stanciu, editor, Documente fundamentale ale regimului comunist din România (1948-1989), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște 2012, p. 195.
3. Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014, pp.75-76.
4. Ibidem.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/Cehoslovacia_1968.png
