fbpx

Descrierea imaginii

Tabloul “Toujours du Boudelaire” semnat de Theodor Pallady înfățișează două nuduri de femei așezate cu senzualitate în semi-profil.

Planul superior evidențiază o femeie tânără așezată pe o pernă lângă un vas cu flori, cu picior înalt.

Părul scurt al modelului acoperă urechile și este marcat printr-o textură ondulată.  Piciorul stâng ușor flexat este evidențiat printr-o linie conturată compact.

Perna din stânga compoziției  este redată ca un pătrat plin în relief, iar vasul de piatră cu picior din dreapta compoziției este reprezentat prin textură de linii oblice și paralele.

Planul inferior evidențiază o femeie tânără în șezut lângă o fructieră de porțelan.

Părul lung al modelului acoperă urechile și este marcat printr-o textură ondulată.

Brațul stâng și piciorul stâng, ultimul ușor flexat, sunt evidențiate printr-o linie conturată compact și subliniază poziția femeii către modelul din planul superior.

Fructiera  este evidențiată printr-un cerc mic inclus intr-un cerc mai mare, lăngă fiind așezat cuțitul împreună cu două mere redate pline în relief.

Date istorice

Theodor Pallady s-a născut în Moldova într-o familie de boieri care îi prilejuiesc înclinația către studiu. Între 1887-1889 când urmează cursurile Facultății de Politehnică din Dresda descoperă că are o sensibilitatea artistică față de lumea înconjurătoare. Drept urmare se lasă purtat de simțul estetic și În 1889 ajunge în Paris, unde este absolvit în cadrul  L’Ecole de Beaux Art.

În 1902 devine elevul pictorului Gustave Moureau care îi înlesnește conexiunea cu artiști celebri ca: Mattisse,  Maguin, Derain și alții. (Bibliografie 2)

La baza relației  de prietenie cu Henri Matisse stă mărturie o corespondență bogată, cu atât mai mult la întoarcerea lui Pallady în țară, în anul 1943. În această perioadă, Pallady se bucură de  recunoaștere pe plan artistic internațional dar și local. Participă cu lucrări în cadrul unor expoziții mari din Londra, Paris dar și din țară, la Saloanele oficiale ale Ateneului Român.

 

Deși a intrat în contact cu practicile artistice din Occident, Pallady păstrează autonomia estetică a unui spirit clasic, fascinat de ordine, echilibru și rigoare.  Compozițiile sale sunt accentuate de un desen expresiv, anatomie asemănătoare cu siluetele sfinților din icoanele bizantine și de o paletă cromatică asociată de istoricii români, cu cea murală, de pe fresce.(bibliografie 1)Tabloul “Toujours du Baudelaire” realizat între 1939 și 1940 care aparține astăzi colecției Muzeului de Artă Românească îl regăsim în descrierea plastică de mai sus. Nudurile celor două femei din tablou sunt sugerate prin aplatizarea volumelor și prin conturul aspru  în tonuri stinse de culoare. Culoarea este distribuită în suprafețe mari și ample, trăsătură asociată curentului fauvist în artă.

Culorile devin mai saturate spre fundal, în decorul pereților și spre extremitatea stângă unde se desfășoară o plantă exotică într-o nuanță delicată de verde.

În fundal, o oglindă cenușie devine parcă reflexia privitorului care contemplă toată  atmosfera specific baudleriană și exuberantă a compoziției.

 

În cele din urmă lucrările lui Pallady ne dezvăluie nu doar un pictor ci și un artist autohton care se exprimă prin pictură: “Eu nu sunt pictor ci artist. Nu sunt un meseriaș iscusit al penelului(…). Pictura pentru mine este o necesitate clipă de clipă. Pictura este jurnalul existenței mele cotidiene.“ (bibliografie 5)

Bibliografie

1.Florea, Vasile, Arta românească modernă și contemorană, Ed. Meridiane, București, 1982;

2.Prut, Constantin, Dictionar de artă modernă , Ed. Albatros, Bucureșt 1982;

3.Ionel Jianu, Mircea Popescu, Maeștrii picturii românești, Editura de Stat pentru literatură și artă;

4.Vasile Drăguț, Pictura românească în imagini/ Pictura in prima parte a sec. XX.Ed.Meridiane, București, 1976.

5 Florea, Vasile, op. cit., p.142.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/03/EXPO.Theodor-Pallady-Toujours-du-Baudelaire.jpg