Descrierea imaginii

Imaginea prezintă în partea stângă statuia unui bărbat dac, înfățișat până la brâu, în costum tradițional din acea vreme, cu bluză redată prin textură ondulată și pelerină reprezentată prin linii întrerupte și oblice, prinsă pe piept, în stânga, cu un medalion plin în relief.

Bărbatul dac poartă barbă lungă redată prin textură de x-uri și o căciulă în formă de coif, alungită în partea de sus și bombată la vârf, evidențiată prin textură de romburi mici.

Sculptura îm marmură a dacului este situată pe un postament dreptunghic, reprezentat prin textură de pătrate pline în relief.

În partea dreaptă a imagini este prezentă Columna lui Traian, o scultură înaltă de 35 de metri, în formă de coloană cilindrică situată pe o bază groasă pătrată, și terminată în vârf cu o statuie a împăratului Traian, redată plină în relief.

Columna este decorată cu sculpturi în basorelief, înfățișând scene din luptele romanilor cu dacii, acestea fiind expuse ca benzi de pergament care acoperă coloana în formă de spirală, pănă la vârf, și evidențiate aici prin textură de plus-uri mari.

Partea de sus pe care stă statuia și partea de la baza columnei sunt masive și redate prin textură de cărămidă.

Date istorice

România a avut șase imnuri naționale de la momentul înfăptuirii Mici Uniri și până în prezent. Sub o formă sau alta, fiecare dintre ele a marcat perioada istorică traversată de țară. Primul imn a fost „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, fiind însă doar o linie melodică creată de Eduard Hubsch Bibliografie 1, iar aceasta marca unirea principatelor (Moldova și Țara Românească) sub un singur domnitor, Alexandru-Ioan Cuza. Anul 1884 aduce un nou imn, care subliniază faptul că România este regat, „Trăiască Regele”, creat la trei ani de la încoronarea lui Carol I Bibliografie 2. De fapt, a fost păstrată linia melodică a precedentului, fiind adăugate versuri compuse de poetul Vasile Alecsandri. Acesta a fost cel mai longeviv imn din istoria României, fiind înlocuit abia în 1948 Bibliografie 3.
Instaurarea regimului comunist a adus un nou imn, „Zdrobite catuşe” pe muzica lui Matei Socor, iar în 1953 „Te slăvim, Românie!”, cu versuri compuse de Eugen Frunză și Dan Deșliu, acesta conținând și referințe de proslăvire a sovieticilor, ca parte a campaniei de propagandă. Timp de doi ani, între 1975 și 1977, imnul a fost „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, iar până la Revoluție, „Trei culori cunosc pe lume” Bibliografie 4.
După căderea regimului comunist, noul imn al României a devenit “Deșteaptă-te române”, ale cărui versuri au fost de Andrei Mureșanu în timpul revoluției de la 1848, muzica fiind compusă de Anton Pann. Titlul sub care a fost publicat inițial a fost „Un Răsunet” Bibliografie 5. În perioada comunistă, fiind considerat cântec patriotic din perioada anterioară, acesta a fost interzis Bibliografie 6.
Bibliografie
1. ***, ”Povestea Imnului. România a avut șase imnuri de stat. Cât de reprezentativ este „Deșteaptă-te, române”?”, in Digi24.ro, https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/triumful-unei-natiuni/povestea-imnului-romania-a-avut-sase-imnuri-de-stat-cat-de-reprezentativ-este-desteapta-te-romane-161216 6 decembrie 2018.
2. Ștefan Borcea, ”Câte imnuri naţionale a avut România de-a lungul istoriei. Primul, oficializat în 1862, este cântat frecvent şi astăzi la ceremonii solemne”, in Adevărul, 11 ianuarie 2018, accesibil online la adresa https://adevarul.ro/locale/focsani/video-imnuri-nationale-avut-romania-de-a-lungul-istoriei-primul-oficializat-1862-cantat-frecvent-ceremonii-solemne-1_5a56091bdf52022f755dc655/index.html 6 decembrie 2018
3. Mihai Voinea, ”Povestea imnului „Trăiască Regele”, cel mai longeviv din istoria României”, in Adevărul, 10 mai 2013, accesibil online la adresa https://adevarul.ro/cultura/istorie/povestea-imnului-traiasca-regele-mai-longeviv-istoria-romaniei-1_518ce5aa053c7dd83f887760/index.html 6 decembrie 2018.
4. ***, ” Poveste Imnului. România a avut șase imnuri de stat. Cât de reprezentativ este „Deșteaptă-te, române”?”, in Digi24.ro, accesibil online la adresa https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/triumful-unei-natiuni/povestea-imnului-romania-a-avut-sase-imnuri-de-stat-cat-de-reprezentativ-este-desteapta-te-romane-161216 6 decembrie 2018.
5. Corina Gavriș, ”10 lucruri de știut despre… Imnul Național al României”, in Historia, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/10-lucruri-de-stiut-despre-imnul-national-al-romaniei 6 decembrie 2018.
6. *** Imnul României,
accesibil online http://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/imnul-romaniei 6 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/mnurile_Romaniei-Dobre_Silvia_Claudia.png