Descrierea imaginii

Date istorice

Este cel mai mare parc din București și mai mult decât atât, cel mai întins din interiorul unui oraș European. Este atracția numărul unu a bucureștenilor fără îndoială atunci când vine vorba despre activități în aer liber: numeroase zone de promenade cu vegetație bogată, activități nautice, sport și evenimente, teatru de vară, pavilioane de expoziții, cafenele, cluburi și restaurante.

De la sfârșitul anului 2017 parcul Herăstrău are un nou nume, parcul Regele Mihai I. Schimbarea a fost propusă de primarul general Gabriela Firea în memoria regelui.

Una dintre principalele atracții este Zona Expoflora, care se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare, în care decorurile florale pline de culoare și eleganță se succed an de an. În aceeași zonă, din iunie 2012 este deschisă și expoziţia acvaristică Reef Aquarium. S-au construit, de asemenea și două teatre: unul pentru copii și unul pentru adulți. Parcul are și două pavilioane pentru expoziții, biblioteci, umbrar dedicat lecturii sau șahului, debarcader, terenuri de sport. Tot aici găsim și Insula Trandafirilor, compusă din două axe, una care deschide perspectiva către Muzeul Satului şi alta care face legătura cu restul parcului. Din 2009 în această zonă au fost aduse păsări exotice deosebite: păuni, lebede, rațe Carolina, gâște Călifar albe și roșii, gâște de Nil, rațe cu ciuf, gâște canadiene cu gât roșu, gâște Magellan și rațe Mandarin.

Tabloul insulei Trandafirilor este completat și de Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene. Cei care vin în parc pot admira 12 busturi din bronz ale unora dintre oamenii politici europeni, cu o contribuție esențială în constituirea Uniunii Europene.

Frumusețea parcului este sporită și de amenajarea Grădinii Japoneze în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România și a Fundației Comemorative a Expoziției Mondiale Japoneze. Grădina a fost reamenajată și revitalizată iar lucrările au fost încheiate în primăvara anului 2018. Arțarii japonezi, azaleele, pinii și cireșii japonezi creează un peisaj deosebit în fiecare anotimp, prin paleta de culori diversificată a frunzelor și florilor decorative.

Aleea Cariatidelor este de asemenea o atracție a parcului , reconstituită în urmă cu 13 ani de sculptorul Ionel Stoicescu. Aici se găsesc 20 de statui din piatră artificială amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii. Cariatidele reprezintă țărănci din Muscel și Mehedinți, cu ulcioare pe cap, diferențiate după poziția mâinilor.

În parcul Herăstrău găsim și o zonă rezidențială specială, reprezentată de Palatul Elisabeta construit de arhitectul Corneliu M. Marcu și Muzeul Satului care a luat naștere la inițiativa cunoscutului sociolog Dimitrie Gusti.

La Palatul Elisabeta se află reședința familiei regale a României, unde în urmă cu aproximativ 70 de ani Regele Mihai semna abdicarea forțată și pleca în exil.

​​​​​​​    Muzeul Satului a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României. Pentru a construi acest muzeu casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruţa sau cu barca până la Bucureşti unde au fost asamblate la loc pe suprafaţa muzeului de astăzi. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparţine secolului al XIX-lea. ​​​​​​​Muzeul găzduiește des evenimente și expoziții cu temă populară.

​​​​​​​Un loc cunoscut pentru petrecerile extravagante și luxoase din trecut ale capitalei a fost vreme îndelungată faimosul restaurant Pescăruș. După trei ani de la amenajarea parcului, adică în anul 1939, nepotul celebrului scriitor Ion Creangă, Horia Creangă a construit renumitul restaurant.

În urmă cu 23 de ani în Parcul Herăstrău a fost amenajat și un loc dedicat pasionatilor de role, numit Skate Parc. Mai mult decât atât, Parcul Herăstrău comemorează personaje importante și din cultura pop. În 2010 a fost inaugurată aleea cu numele “Michael Jackson”, ce conduce către Arcul de Triumf. În parc există și o placă comemorativă Michael Jackson inaugurată în ziua în care Regele Muzicii Pop ar fi împlinit vârsta de 51 de ani.

​​​​    În parc există 14 locuri de joacă pentru copii, cinci locuri amenajate pentru câini, un teren de minigolf, opt fântâni și două bazine de apă.

Amprenta asupra compoziţiei vegetale deosebite este a arhitectului Francisc Rebhun. Vegetația parcului este formată dintr-o varietate de specii de arbori și arbuști foioși și rășinoși. Parcul este acoperit de o vegetaţie arboricolă de sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, un arbore caracteristic zonei fiind Albizia julibrissin (arborele de mătase), juniperus, buxus, taxus, forsitia, filadelfiu, spireea, ionicera. Aici se găsesc și arbori protejați cum este stejarul lui Tagore plantat în 1961 cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui Rabindranath Tagore, scriitor și filosof indian și cireșii floriferi din Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei. În parc crește un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb. Deoarece salcâmul nu era cunoscut în literatura de specialitate și a fost descris pentru prima dată de specialiști din România, în anul 1960, a primit numele de Sophora japonica București.

Parcul Herăstrău a fost construit în 1936 în jurul lacului Herăstrău şi suprafaţa lui este de 187 de hectare. A apărut pentru că înainte de 1930 era o zonă mlăștinoasă, care nu se potrivea cu Arcul de Triumf. Aleea parcului ce înconjoară lacul are o lungime de 5,92 km [bibliografie 1].

Parcul este situat pe malul lacului Herăstrău în partea de nord a Bucureştiului, între Bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan, Şoseaua Kiseleff, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, Şoseaua Băneasa şi Şoseaua Nordului. Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău. Aici găsim: Expoflora-zona reprezentativă, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău-Kisseleff, Parcul Herăstrău-Nord şi Parcul Bordei.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Naţional, Luna Bucureștilor Parcul Carol al II-lea şi Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această denumire, la intrarea în parc s-a aflat şi o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 şi demolată în 1962. Aceasta a fost însă schimbată ulterior cu una ce îl reprezintă pe generalul francez Charles De Gaulle, statuie ce a fost inaugurată cu ocazia Sommet-ului Francofoniei de la București. Ea se află chiar la intrarea în parc dinspre Piața Charles De Gaulle.

​​​    Parcul a dobândit forma pe care o știm astăzi abia în 1951. Arhitecţii Ernest Pinard şi Friedrich Rebhun au fost cei care au gândit amenajarea parcului, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Doicescu.

Malurile lacului Herăstrău sunt îndiguite pentru a preveni inundațiile, iar ecluza, care face legătura cu lacul Floreasca construită în perioada 1933-1936 a fost redeschisă în anul 2006. Aceasta permite călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca, dar are și rol de golire a lacului Herăstrău, atunci când crește nivelul apei din cauza ploilor. ​​​​​​​În primul vaporaș care a trecut prin ecluză s-a aflat și regele Carol al II-lea al României.

Bibliografie:

  1. Youtube, disponibil online la https://www.youtube.com/watch?v=BF1NlYXWtiI, accesat la 22 octombrie 2019
  2. Compania municipală parcuri și grădini, disponibil online la https://cmpgb.ro/page/162, accesat la 22 octombrie 2019

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/Parcul-Regele-Mihai-1-cu-bulevarde-și-piețe.png