Emblema PCR
__TOC__

Descrierea imaginii

Emblema are în centru celebra împreunare la 45 de grade a unei seceri și a unui ciocan, pe marginile laterale sunt 2 spice de grâu, sus apar literele PCR iar dedesubt are o panglică îndoită.

Date istorice

Ideile marxiste au pătruns în România prin PSDMR, a cărui existență în formula inițială a fost una efemeră totuși. Nu era prima oară când partidul avusese parte de o asemenea schimbare. În 1920, România a trimis o delegație în Rusia Sovietică, însărcinată cu aflarea condițiilor afilierii la Internaționala a III-a (Comintern). Cei care au făcut parte din această delegație au fost Gheorghe Cristescu, Eugen Rozvani, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, David Fabian, Ion Fluieraș și Constantin Popovici. În mod cert, cei ce-au fost trimiși erau unii dintre cei mai importanți membri ai mișcării.
În mai 1921, în timpul unuia dintre congresele sale, partidul socialist avea să primească o lovitură prin vestea înființării Partidului Socialist Comunist din România Bibliografie 1. Noul partid a fost înființat cu majoritate de voturi pentru, fiind o urmare a scindării ramurii bolșevice a PSDMR. Partidul a fost afiliat european al Federației Comuniste Balcanice Bibliografie 2. În 1899, o parte a membrilor PSDMR s-a alăturat PNL-ului, eveniment ce-a rămas cunoscut drept ”trădarea generoșilor” Bibliografie 3. Format ca urmare a scindării ramurii bolșevice de extremă stângă a PSD și având ca afiliație europeană Federația Comunistă Balcanică, la 9 mai 1921, PCdR își alege primul secretar general, acesta fiind Gheorghe Cristescu-Plăpumaru. La 3 ani după formare, PCdR este interzis prin lege de guvernul liberal, după evenimentele ce au avut loc la Tatar Bunar Bibliografie 4. După intrarea în ilegalitate, partidul a acționat prin Blocul Muncitoresc Țărănesc, care a participat la alegerile din 1926, 1927 și 1928, obținând doar 20.000 de voturi. Secretarii generali ai partidului au fost Gheorghe Cristescu Plăpumaru, Elek Koblos, Vitali Holostenko, Alexander Daniil Ștefanski, Boris Ștefanov, Bela Brainer, Ștefan Foriș, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu.

Bibliografie

1. Robert Levy, Gloria și decăderea Anei Pauker, ed. II, Editura Polirom, Iași, 2016, p. 45.
2. Federația Comunistă Balcanică a fost înființată în 1920 cu sprijinul Moscovei. Gruparea cuprindea toate partidele comuniste din sud-estul Europei, în Marin C. Stănescu, Gheorghe Neacșu, Moscova, Cominternul, filiera comunistă balcanică și România, 1919-1943: studii documentare, Editura Silex, București, 1998, pp.60-61.
3. Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2014, p. 72.
4. Stelian Tănase, Clienții lu’ tanti Varvara: istorii clandestine, București, Editura Humanitas, 2005, p. 80.

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/images/3/3b/Steag_pcr.jpg
:Steaguri şi Steme
:III. România Comunistă