Metrou vagon

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un vagon de metrou, privit din profil, reprezentat  în formă de cutie dreptughiulară, cu colțuri rotunjite.

La baza acestuia se află două perechi de roți, în marginea stângă și dreaptă, din profil fiind ilustrată câte una și redate ca cercuri groase prinse de o linie îngroșată, reprezentând tija de fier, care unește vagonul de altele.

Scheletul exterior al vagonului, denumit și caroserie, este reprezentat plin în relief.

Cele două ferestre, împreună cu cele trei uși duble care le încadrează, sunt conturate prin linii goale, îngroșate, în formă de dreptunghiuri poziționate vertical, pentru uși, și orizontale, pentru ferestre.

Geamurile sunt evidențiate prin textură de linii oblice și paralele.

Jos, în partea centrală, se află un om, stând în picioare, ilustrat pentru a facilita raportarea dimensiunilor unui vagon la mărimea unui adult.

Date istorice

Industrializarea a fost una dintre cele mai mari promisiuni ale comunismului și poate singura care i-a reușit. În cazul României, perioada comunistă avea să aibă parte de schimbări majore și modernizare în domeniul industriei. Una dintre cele mai importante implementări a fost construirea unui sistem de transport subteran.
Încă de la 1908 apare un plan al construirii unei linii de metrou în București, prin lucrarea de licență a lui Dimitrie Leonida Bibliografie 1. Totuși, plan de construire a rețelei subterane avea să înceapă a fi pus în aplicare mult mai târziu.
A existat o încercare de demarare a proiectului și în epoca dejistă în 1952, însă fără succes. Abia în 1971, Consiliul Popular al Municipiului București avea să înființeze o comisie ce avea rolul de a documenta realizarea sistemului de transport subteran Bibliografie 2. Trei ani mai târziu, în 1974 se decide oficial începerea construcției, ce avea să aibă trei magistrale: Stăvilarul Ciurel – Titan (magistrala I), Pipera – Berceni (magistrala II), iar cea de-a treia magistrală făcea legătura între toate cartierele orașului Bibliografie 3. Următorul an, proiectul este demarat Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savantă: tineri din spațiul românesc la studii în străinătate, 1864-1944, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, p. 238.
2. Antoaneta Etves, Trenul subteran face noi opriri. Două stații de metrou de deschid astăzi! Cât a construit Ceaușescu și câte stații s-au dat în folosință în ultimii 27 de ani. Galerie FOTO, disponibil online la https://evz.ro/trenul-subteran-face-noi-opriri-doua-statii-de-metrou-de-deschid.html aceesat la 03.12.2018.
3. Constantin Vitanos, Alexandru-Claudiu Vitanos, România de la “Marea cea mare” : ţinut original – îmbogăţeşte patrimoniul umanității. Opinii externe, București, Editura Mica Valahie, 2018, p. 29.
4. Ibidem.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/01/Metrou_vagon.png