Metrou vagon – plan aerian

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă, privit de sus, interiorul unui vagon de metrou, reprezentat ca o cutie dreptunghică, conturată cu linie îngroșată.

Ușile duble, trei pe o latură și alte trei pe cealaltă latură, sunt redate printr-un segment scurt de linie îngroșată.

De-a lungul liniei de contur, lipite de pereții vagonului, sunt amplasate scaunele cu spătar pentru călători, așezate unul lângă altul, grupate astfel:

  • în partea de sus, de la stânga la dreapta, sunt așezate trei, urmate de ușă dublă, apoi șase, urmate de ușa dublă centrală, și alte șase, terminate cu o a treia ușă dublă;
  • în partea de jos, de la stânga la dreapta, după un spațiu gol și o ușă dublă, sunt așezate șase, urmate ușa dublă centrală, apoi alte șase, urmate de a treia ușă dublă, și finalizate cu încă două, în colțul inferior din dreapta.

Date istorice

Industrializarea a fost una dintre cele mai mari promisiuni ale comunismului și poate singura care i-a reușit. În cazul României, perioada comunistă avea să aibă parte de schimbări majore și modernizare în domeniul industriei. Una dintre cele mai importante implementări a fost construirea unui sistem de transport subteran.
Încă de la 1908 apare un plan al construirii unei linii de metrou în București, prin lucrarea de licență a lui Dimitrie Leonida Bibliografie 1. Totuși, plan de construire a rețelei subterane avea să înceapă a fi pus în aplicare mult mai târziu.
A existat o încercare de demarare a proiectului și în epoca dejistă în 1952, însă fără succes. Abia în 1971, Consiliul Popular al Municipiului București avea să înființeze o comisie ce avea rolul de a documenta realizarea sistemului de transport subteran Bibliografie 2. Trei ani mai târziu, în 1974 se decide oficial începerea construcției, ce avea să aibă trei magistrale: Stăvilarul Ciurel – Titan (magistrala I), Pipera – Berceni (magistrala II), iar cea de-a treia magistrală făcea legătura între toate cartierele orașului Bibliografie 3. Următorul an, proiectul este demarat Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savantă: tineri din spațiul românesc la studii în străinătate, 1864-1944, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, p. 238.
2. Antoaneta Etves, Trenul subteran face noi opriri. Două stații de metrou de deschid astăzi! Cât a construit Ceaușescu și câte stații s-au dat în folosință în ultimii 27 de ani. Galerie FOTO, disponibil online la https://evz.ro/trenul-subteran-face-noi-opriri-doua-statii-de-metrou-de-deschid.html aceesat la 03.12.2018.
3. Constantin Vitanos, Alexandru-Claudiu Vitanos, România de la “Marea cea mare” : ţinut original – îmbogăţeşte patrimoniul umanității. Opinii externe, București, Editura Mica Valahie, 2018, p. 29.
4. Ibidem.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/01/Metrou_vagon_plan_aerian.png