fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă structura internă a nacelei unei turbine eoliene privite din profil și îndreptate cu paletele spre stânga.

Nacela este partea cea mai importantă care acoperă printr-un înveliș exterior rotorul și generatorul de curent electric, și care este situată în vârful pilonului fix sau a turnului unei turbine eoliene.

Turnul de susținere, care este suficient de înalt pentru ca nacela să stea în bătaia vântului, aici este redus și evidențiat în josul nacelei, centru, printr-un dreptunghi vertical, îngust, conturat de linii oblice li parealele și gol în centru.

În marginea stângă se află paletele rotorului care sunt rotite de forța vântului, fiind puse în mișcare pe principiul motorului electric, doar că în acest caz, energia cinetică a vântului este transformată de generator în energie electrică.

Paletele aici au fost tăiate pentru a încadra în detaliu nacela, și sunt evidențiate în partea stângă, sus și jos, cu câte un dreptunghi vertical și îngust, umplut cu linii oblice și paralele.

Acestea încadrează rotorul redat pe centru plin în relief, poziționat între botul nacelei din capătul stâng, redat bombat cu linii oblice și paralele și paletele de sus și jos.

Paletele rotorului sunt fixate de turn prin axa rotorului, care leagă rotorul de generator, această axă fiind redată printr-un dreptunghi mic, orizontal, umplut cu textură punctată, situat între rotor și cutia de viteze.

Cutia de viteze este reprezentată pe centrul nacelei, între axa rotorului și generator, ca un pătrat plin în relief.

Aceasta transmite energia mecanică dată de viteza rotorului spre generator care transformă această energie mecanică în curent electric.

Generatorul este redat în marginea dreaptă a nacelei, printr-un dreptunghi orizontal, cu colțurile tăiate, plin în relief.

Informații generale

După descoperirea utilităţii curentului electric, a crescut interesul faţă de metodele de generare ale acestuia. La început, curentul electric era disponibil doar în locurile unde erau generatoare individuale de curent. Din acest motiv, a fost nevoie de crearea unei infrastructuri de generare şi de distribuţie a curentului electric, care să asigure alimentarea cu energie electrică a unei zone mai extinse. Infrastructura a fost creată şi astfel avem curent electric în aproape toate zonele populate ale Terrei. Această infrastructură este numită reţea de electricitate. Principalele componente ale reţelei de electricitate sunt centralele electrice în care este produs curentul, staţiile de transformare care ajustează tensiunea în funcţie de necesităţile consumatorilor, şi cablurile prin care toate elementele reţelei sunt interconectate. Tot prin cabluri, curentul ajunge la consumatori.

Centralele electrice sunt de mai multe feluri, în funcţie de energia pe care o utilizează pentru producerea curentului electric. Astfel, deosebim: termocentrale, hidrocentrale, centrale eoliene şi centrale nucleare. Toate centralele au ca şi componentă principală generatoarele electrice, care convertesc energia mecanică în energie electrică..

Forţa vântului reprezintă o resursă alternativă de energie. Ea poate fi convertită în energie electrică cu ajutorul centralelor eoliene. Turbinele eoliene preiau energia vântului şi o transformă în mişcare de rotaţie, iar mişcarea de rotaţie este transmisă către generatoarele electrice.

Componentele principale ale unei turbine eoliene sunt:

  • palele şi rotorul, cele care la acţiunea vântului se rotesc;
  • axul, cel care preia mişcarea de rotaţie a rotorului şi o transmite către generatoarele electrice;
  • generatoarele electrice, cele care produc curentul electric.

Ca şi în cazul panourilor fotovoltaice, energia generată poate fi stocată în baterii, sau poate fi introdusă în reţeaua naţională de electricitate.

Singurul dezavantaj al centralelor eoliene este că acestea pot fi exploatate doar în zonele unde vânturile sunt prezente în majoritatea timpului.

Ştiaţi că turbinele eoliene moderne îşi ajustează automat poziţia în funcţie de direcţia din care bate vântul? Această tehnologie este folosită şi de parcurile fotovoltaice, unde panourile se poziţionează automat în direcţia în care expunerea la soare este mai mare. Prin acest procedeu, pierderile de energie naturală sunt mai mici, iar producţia de energie electrică este mai crescută.

Cel mai mare parc eolian din lume se află în Statele Unite ale Americii şi găzduieşte peste 600 de turbine.

Bibliografie

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83#Top_%C8%9B%C4%83ri_energie_eolian%C4%83
  2. http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/6_4.pdf
  3. https://blog.romstal.ro/ce-sunt-turbinele-eoliene-si-cum-functioneaza/

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/08/Electrica19.png