Descrierea imaginii

Imaginea prezintă patru elemente ce compun o structură eoliană.

Astfel, în partea stângă se află o turbină eoliană similară unui stâlp de înălțimea unui bloc, redat printr-un dreptunghi alungit, plin în relief și vertical, ce are în vârf trei palete unite într-un punct central, sub formă de elice, redate ca trei cercuri alungite și pline în relief.

Stâlpul se numește turn sau pilon fix, cu ajutorul căruia componentele turbinei sunt pozitionate la o înălțime optimă pentru viteza vântului.

Paletele rotorului sunt fixate de turn prin axa rotorului, care leagă rotorul de generator, asamblată printr-un înveliș exterior numit nacelă, transmițând energia mecanică câtre generatorul care o transformă în electricitate.

Paletele rotorului sunt rotite de forța vântului, fiind puse în mișcare pe principiul motorului electric, doar că în acest caz, energia cinetică a vântului este transformată de generator în energie electrică.

Turbina este conectată la un transformator de racord la rețeaua de transport a energiei electrice, în centru jos, redat ca un pătrat plin în relief, cu colțurile de sus decupate.

Transformatorul poate fi instalat în nacelă sau în interiorul turnului și are rol de racordare la rețeau de energie electrică, preluând energia tranformată de turbină cu tensiune mică și îi crește voltajul, distribuind-o la substația din dreapta ei, cu tensiune mai înaltă.

Substația este redată în partea centeal dreaptă, jos, sub forma unui pătrat plin în relief, cu latura dreaptă zimțată sau în trepte.

Aceasta, denumită și stație intermedieară de distribuție a energiei electrice, preia electricitatea de înaltă tensiunea distribuită de transformator și îi regleazp voltajul, astfel încât să fie cea potrivită pentru furnizarea ei către consumatori, prin stâlpul cu cabluri electrice din dreapta.

În marginea dreaptă se află un stâlp de electricitate, redat ca două linii verticale îngroșate, unite între ele de trei linii orizontale.

Date suplimentare

După descoperirea utilităţii curentului electric, a crescut interesul faţă de metodele de generare ale acestuia. La început, curentul electric era disponibil doar în locurile unde erau generatoare individuale de curent. Din acest motiv, a fost nevoie de crearea unei infrastructuri de generare şi de distribuţie a curentului electric, care să asigure alimentarea cu energie electrică a unei zone mai extinse. Infrastructura a fost creată şi astfel avem curent electric în aproape toate zonele populate ale Terrei. Această infrastructură este numită reţea de electricitate. Principalele componente ale reţelei de electricitate sunt centralele electrice în care este produs curentul, staţiile de transformare care ajustează tensiunea în funcţie de necesităţile consumatorilor, şi cablurile prin care toate elementele reţelei sunt interconectate. Tot prin cabluri, curentul ajunge la consumatori.

Centralele electrice sunt de mai multe feluri, în funcţie de energia pe care o utilizează pentru producerea curentului electric. Toate centralele au ca şi componentă principală generatoarele electrice, care convertesc energia mecanică în energie electrică.

Centralele eoliene sunt cele care se folosesc de forţa vântului, pentru acţionarea generatoarelor electrice. Asemenea morilor de vânt, acestea au nişte turbine care, la acţiunea vântului, se rotesc, apoi mişcarea de rotaţie este transmisă generatoarelor. Turbinele eoliene reprezintă o sursă verde, nepoluantă de electricitate. Acestea merită instalate în zone în care vântul bate cu putere pe tot parcursul anului. 

O altă resursă verde de energie electrică este reprezentată de hidrocentrale. Acestea, asemenea centralelor eoliene, sunt dotate cu turbine. Dacă centralele eoliene se folosesc de forţa vântului pentru acţionarea turbinelor, hidrocentralele utilizează forţa apelor curgătoare. Hidrocentralele sunt construite pe cursul râurilor sau fluviilor. Pentru creşterea performanţei, se folosesc lacurile de acumulare şi barajele artificiale. Cele mai importante hidrocentrale din românia au fost construite pe Dunăre, la barajul Porţile de Fier.

Termocentralele aduc un aport important de energie electrică în reţeaua naţională de electricitate. Ele convertesc energia termică în curent electric, prin arderea combustibililor. Acestea sunt dotate cu turbine care sunt acţionate, în cele mai multe cazuri, de forţa aburilor. Ca şi combustibili, se folosesc cărbuni, păcură, gaze naturale sau biomasă. Modul de funcţionare este acesta: În urma arderii combustibililor, se degajă căldură. Căldura generată încălzeşte apa, până în punctul în care apar aburi, iar aburii acţionează turbinele. Unele termocentrale pot fi utilizate atât pentru producerea curentului electric, cât şi pentru producerea de căldură, care este distribuită consumatorilor prin reţeaua de termoficare. Marele dezavantaj al termocentralelor este dat de poluarea produsă, în urma arderii combustibililor.

O altă categorie de centrale electrice este reprezentată de centralele nucleare sau atomice. Ca şi mod de funcţionare, se aseamănă cu termocentralele, prin faptul că şi în cazul centralelor nucleare se foloseşte forţa aburilor. Diferenţa majoră este că energia termică nu este obţinută prin arderea combustibililor, ci prin reacţie nucleară. Reactorul este locul în care are loc fisiunea nucleelor, proces în urma căruia se obţine energie termică. Această energie este utilizată pentru încălzirea apei, care se transformă în aburi, iar aburii sub presiune acţionează turbinele generatoarelor de electricitate. Singura centrală nucleară din România este la Cernavodă. Marele dezavantaj al centralelor nucleare îl reprezintă poluarea cu deşeuri radioactive, care sunt foarte nocive pentru sănătatea oamenilor, animalelor şi plantelor.

Ştiaţi că în România se găseşte cel mai mare parc eolian din Europa? Acesta este Parcul Eolian CEZ şi se află în judeţul Constanţa.

Cea mai mare hidrocentrală din lume a fost construită în China şi, dacă ar fi utilizată la maxim, ar putea genera de două ori necesarul de energie electrică pentru întreaga Românie.

Cea mai mare catastrofă atomică din Europa s-a produs la 26 aprilie 1986 la centrala nucleară de la Cernobâl, când reactorul 4 al centralei a explodat. Consecinţele acestui accident se resimt şi în zilele noastre, şi vor fi prezente încă mult timp.

Bibliografie

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Cernob%C3%AEl#%C3%8Enainte_de_accident
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_nuclear%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Impactul_asupra_mediului
  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_nuclear%C4%83
  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Termocentral%C4%83
  5. http://www.wroromania.ro/blog/wp-content/uploads/2016/03/Green-city-hidrocentrala.pdf
  6. https://www.economica.net/parcul-eolian-cez-din-constanta-cel-mai-mare-parc-eolian-pe-uscat-din-europa-a-produs-anul-trecut-1-323-gwh_149694.html
  7. https://www.zf.ro/companii/energie/parcul-eolian-cez-romania-o-turbina-eoliana-produce-anual-circa-6-gwh-echivalentul-a-cat-consuma-3-000-de-gospodarii-intr-un-an-18413679

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/04/Electrica13.png