Descriere
Imaginea prezintă structura saupărrțile componente ale unui atom, respectiv, nucleul central format din protoni și neutroni, în jurul căruia gravitează pe orbite electronii.
Nucleul sau miezul central încărcat cu sarcină electrică pozitivă, dată de protoni, este redat printr-un cerc îngroșat central.
În mijlocul cercului se află particule rotunde de protoni, redați prin cercuri mici, tăiate pe centru de câte un plus, și de neutroni, care nu au sarcină electrică, evidențiați prin cercuri mici goale.
În jurul nucleului sunt ilustrate orbite sau trasee invizibile sau traiectorii închise, de care sunt atașate particule ce se rotesc în jurul miezului, redate prin linii circulare mai subțiri.
Pe aceste orbite se află electronii cu sarcină electrică negativă, redați prin cercuri mici, pline în relief.
Date suplimentare
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Orice solid, lichid, gaz și plasmă este compus din atomi neutri sau ionizați.
Atomii sunt foarte mici; dimensiunile tipice sunt în jur de 100 pm (a zecea miliardime dintr-un metru).
Atomii nu au limite bine definite și există diferite moduri de a defini dimensiunea, care dau fiecare valori diferite, dar apropiate ca valoare.
Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu.
Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de electroni, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric. Dacă un atom are mai mulți sau mai puțini electroni decât protoni, atunci acesta are un o sarcină totală negativă, respectiv pozitivă, și se numește ion.
Electronii unui atom sunt atrași de protonii din nucleul atomic de această forță electromagnetică. Protonii și neutronii din nucleu sunt atrași unul de celălalt printr-o altă forță, forța nucleară, care de obicei este mai puternică decât forța electromagnetică de respingere ce acționează între protonii încărcați pozitiv.
Numărul de protoni din nucleu definește elementul chimic căruia îi aparține atomul: de exemplu, toți atomii de cupru conțin 29 de protoni.
Numărul de neutroni definește izotopul elementului.
Numărul de electroni influențează proprietățile magnetice ale unui atom. Atomii se pot atașa de unul sau mai mulți alți atomi prin legături chimice pentru a forma compuși chimici, cum ar fi moleculele.
Capacitatea atomilor de a se asocia și disocia este responsabilă pentru cele mai multe dintre modificările fizice observate în natură, și este subiectul disciplinei chimie.
Modelul Bohr al atomului, cu un electron face „salturi cuantice” instantanee de la o orbită la alta. Acest model este învechit.
În 1913, fizicianul Niels Bohr a propus un model în care electronii unui atom sunt presupuși a orbita în jurul nucleului, dar că pot face acest lucru numai într-o mulțime finită de orbite, și ar putea sări între aceste orbite numai în salturi discrete de energie corespunzătoare absorbției sau radiației unui foton. Această cuantificare a fost folosită pentru a explica de ce orbitele electronilor sunt stabile (având în vedere că, în mod normal, sarcinile accelerate, inclusiv prin mișcare circulară, pierd energie cinetică care emisă sub formă de radiații electromagnetice, vezi radiația de sincrotron) și de ce elemente absorb și emit radiații electromagnetice în spectre discrete.
Mai târziu în același an, Henry Moseley a furnizat noi dovezi experimentale în favoarea teoriei lui Niels Bohr. Aceste rezultate au rafinat modelul lui Ernest Rutherford și modelul lui Antonius van den Broek care avansa ideea că atomul conține în nucleu un număr de sarcini nucleare pozitive egal cu numărul (atomic) din tabelul periodic. Până la aceste experimente, numărul atomic nu era cunoscut drept cantitate fizică și experimentală. Faptul că este egal cu sarcina atomică rămâne modelul atomic acceptat astăzi.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Atom
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/04/RO-Catalog-Electrica-20207.png
