Sfatul Țării

Descrierea imaginii

Date istorice

Istoria Sfatului Țării este legată de cea a Basarabiei. La începutul secolului al XX-lea, această provincie fusese sub domnia țarilor de un veac, fiind supusă unui crâncen proces de rusificare. Chiar și așa, dorința de emanciare națională nu dispăruse, iar în anii tulburi ai războiului avea să se remarce.
În primăvara anului 1917, după trei ani de război dinastia Romanovilor este îndepărtată în urma unei revoluții și înlocuită de guvernul provizoriu condus de Alexandr Kerenski. Acesta este momentul de reactivare pentru mișcarea națională din Basarabia, care în luna aprilie, prin reprezentanții obștilor sătești cere autonomie și convocarea unei adunări naționale Bibliografie 1. În fruntea mișcării se afla Partidul Național Moldovenesc. În 20 octombrie 1917 este convocat Comitetul Central Ostășesc Român, care cuprindea majoritatea ofițerilor români din armata rusă, proclamând autonomia provinciei, precum și convocarea unui parlament, care avea să fie denumit Sfatul Țării. Acesta urma să aibă 120 de deputați, iar lucrările sale au fost deschise în 21 noiembrie 1917 Bibliografie 2. Președintele acestui parlament incipient a fost numit Ion Inculeț. Minoritățile din Basarabia credeau inițial că acest organism avea să fie unul temporar, până la stabilizarea situației din Rusia, însă Revoluția Bolșevică a accelerat procesul de unire. Membrii Sfatului Popular erau aleși în baza votului universal, egal, direct și secret, dorindu-se astfel o garantare și a drepturilor minorităților Bibliografie 3.
În 4 decembrie 1917 Sfatul Țării proclamă Republica Federativă Democratică Moldovenească, dar în 17 ianuarie 1918 acesta este dizolvat după ce bolșevicii ocupă Chișinăul. Își va relua activitatea abia în 26 ianuarie, fiind repus în funcțiune după ce o divizie de infanteriști români a eliberat Chișinăul. În 27 martie 1918 Sfatul Țării își încheie activitatea după ce a votat unirea cu România, dorind însă ca Basarabia să aibă autonomie și un parlament propriu, ceea ce însă nu s-a întâmplat Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Keith Hitchins, România. 1866-1947, Humanitas, Ediția a IV-a, București, 2013, p.312.
2. Manuel Stănescu, ”Unirea Basarabiei: prima treaptă spre idealul României Mari”, in Historia, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/unirea-basarabiei-prima-treapta-spre-idealul-romaniei-mari .
3. Anatol Petrencu, “Problemele interne ale Basarabiei, discutate în Sfatul Țării (1917-1918)”, in Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca, tom LVII, 2018, pp.226-230; Keith Hitchins, op.cit., pp.313-314.
4. Keith Hitchins, op.cit., pp.313-314, 318.

Descarcă imaginea