Radio Europa Liberă


__TOC__

Descrierea imaginii

În această planșă este relatat un moment din viața radioului românesc din perioada comunistă.
În partea de sus a imaginii se află, într-un mare chenar care marchează zona izolată fonic a radiolului, o femeie vorbeste la un microfon.
Femeia are păr creț marcat cu hașură vălurită și o bluză marcată cu X uri.
Fața sa este plăcută și voioasă fiindcă această atitudine este recomandată prezentatoarelor de emisiuni.
Microfonul din dreapta sa este reprezentat din 2 bețe, iar la capătul stâng se află partea care înregistrează efectiv.
În afara geamului, în camera principală, se află 2 ingineri care stau cu fața spre prezentatoare și un mixer, pentru a dita sunetul.
Primul inginer are părul reprezentat de valuri și o cămașă cu linii oblice.
Cel de-al doilea are părul la fel ca primul, iar cămașa sa este în pătrățele
Mixerul este in partea din dreapta jos și este format din mai multe componente.
Ceasul care indică timpul este pus sus și e marcat cu o hașură cu x uri mici.
Mai jos este un panou cu mai multe ecrane (4 la număr aici) marcate cu puncte mici, iar între ele este o mică bară ce indică intensitatea volumului.
Dedesubt este masa marcată cu linii oblice pe care se află mixerele propriu-zise. Acestea se mișcă de sus în jos pentru a edita sunetele.
Jos de tot este corpul mixerului pe unde seîntâmplă „magia”.

Date istorice

La 15 martie 1949, SUA avea să înființeze Comitetul Național pentru o Europa Liberă. Rolul ei era de a întreprinde acțiuni de infirmare și ajutorarea a cetățenilor statelor comuniste, ce nu ar fi putut să fie realizabile oficial pe cale guvernamentală Bibliografie 1. Din această organizație, avea să ia naștere curând Radio Europa Liberă. Prima sa transmisiune pe unde scurte avea să se facă pe 4 iulie 1950, către Cehoslovacia Bibliografie 2.
În scurt timp, postul de radio avea să transmită și către alte state satelit, acestea fiind Bulgaria, Ungaria, Polonia și un an mai târziu, către România Bibliografie 3. Astfel, pentru cetățenii acestor țări Radio Europa Liberă reprezenta o oază de speranță într-o realitate gri. Ascultarea emisiunilor era una dintre puținele acțiuni interzise de lumea comunistă pe care ei îndrăzneau să le mai aibă.
Subiectele abordate în emisiuni erau variate, de la politică, la teatru, literatură și muzică. De asemenea, și perspectivele din care era dezbătute anumite subiecte varia. Spre exemplu, la 30 septembrie 1973 Dumitru Țepeneag îi acordă un interviu Monicăi Lovinescu pe tema “Condiția intelectualilor în România, între cenzură și corupție”. Cu acest prilej, Țepeneag a mărturisit că nu era dezamăgit de atitudinea regimului, cât de cea a colegilor săi Bibliografie 4.
Din secția română a Radio Europa Liberă aveau să facă parte numeroși reprezentanți de seamă ai exilului românesc, precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Paul Goma. De asemenea, postul de radio a avut parte și de un important colaborator din țară în persoana Doinei Cornea. Prima sa scrisoare publică transmisă în 1982 la REL, în emisiunea “De vorbă cu ascultătorii”, a avut drept repercusiune de moment o simplă amendă de 500 de lei, mai târziu având însă rezultate dramatice, prin inițierea unei campanii ce avea drept scop izolarea disidentei de familie și prieteni Bibliografie 5. Nu numai că i s-a cenzurat corespondența, ci chiar i s-a și decuplat telefonul, la un anumit moment Bibliografie 6.
În ciuda încercărilor Uniunii Sovietice de a stopa transmisiile către țările satelit, Radio Europa Liberă a continuat să le ofere speranță cetățenilor prin emisiunile sale. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu Radio Liberty, continuând să existe în această formulă și astăzi.
Bibliografie
1. Robert T. Holt, Radio Free Europe, Minneapolis, University of Minnesota Press, 1958, p. 9.
2. Juliana Tzvetkova, Pop Culture in Europe, Santa Barbara, Editura ABC-Clio, 2017, p. 190.
3. Arch Puddington, Broadcasting freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Libery, The University Press of Kentucky, 2000, p. 2.
4. Ecaterina Pavel,”Scriitorul oniric securizat: Arhivele CNSAS”, în Florin S. Soare, coord., Politică și societate în epoca Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 187.
5. Octavian Coman, “Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Cornea”, în Ruxandra Cesereanu, Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006,, pp. 291-291.
6. Ibidem.

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Radio_Europa_Liber%C4%83.png
:Instituţii
:III. România Comunistă