Etapele evoluției fătului

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă evoluția unui făt în pântecele mamei, în cele nouă luni de sarcină, cate o imagine pentru fiecare perioadă semnificativă.

IMAGINEA 1: Prima lună. Încă din prima clipă după fecundare, celulele încep să se multiplice, iar embrionul ia mai întâi o formă neregulată. Crește de la o zi la alta și pe parcursul acestei luni este deja vizibil cu ochiul liber.
IMAGINEA 2: Săptămâna 7 Fătul începe să capete sensibilitate în obraji și buze. Pe parcursul următoarelor șase luni, receptorii care îi asigură simțurile tactile încep să se dezvolte în tot corpul.
IMAGINEA 3: Săptămâna 11-15 Copilului i se formează nasul.
IMAGINEA 4: Săptămâna 13-15 Fătul deja are papilele gustative dezvoltate. Poate simți aromele puternice din lichidul amniotic și începe să își formeze capacitatea de a înghiți.
IMAGINEA 5: Săptămâna 18 Urechile și creierul copilului s-au dezvoltat suficient ca acesta să înceapă să audă vocea mamei, bătăile inimii, precum și sunetul sângelui care trece prin cordonul ombilical.
IMAGINEA 6: Săptămâna 25 Structura urechilor este completă. Fătul aude acum clar vocea mamei și uneori chiar și pe a celorlalți oameni din apropiere. Se va speria dacă aude zgomote puternice, iar până va ajunge în a 27-a săptămână va putea recunoaște vocile pe care le aude cel mai frecvent.
IMAGINEA 7: Săptămâna 26 Ochii fătului se deschid și încep să clipească! Reușește să distingă umbrele, capacitate care se dezvoltă până în săptămâna 32, atunci cand pupilele se adaptează la schimbările de luminozitate.
IMAGINEA 8: Săptămâna 28: Fătul poate simți gustul aromelor mai puțin pronunțate și înghite aproximativ un litru de lichid amniotic pe zi. Începe, de asemenea, să simtă mirosurile. Specialiștii consideră ca bebelușii percep mirosurile prin intermediul lichidului amniotic, care trece prin căile nazale. Cel mai probabil, primele contacte ale celui mic cu mirosurile și gusturile îl pregătesc pentru consumul laptelui matern, care își schimbă aroma în funcție de ce mănâncă mama.
IMAGINEA 9: Săptămâna 32: Tot trupul copilului dezvoltă simțul tactil și devine sensibil la variații de temperatură, durere și presiune. [Bibliografie 10]

Pe toată perioada sarcinii, fătul este poziționat îndoit, aplecat cu capul în piept, genunchii ridicați și mâinile la nivelul lor, cu pumnii strânși. În lunile de dinaintea nașterii, dezvoltarea fătului este foarte accentuată, atunci când fătul începe să își formeze simțurile și să își dezvolte inteligența.

Date istorice despre legea împotriva avorturilor in perioada comunistă

Regimul pronatalist al epocii ceaușiste a avut la bază Decretul nr. 770, promulgat la 1 octombrie 1966 Bibliografie 1. În urma ședinței din 2 august 1966 a Comitetului Executiv s-a avut în vizor un studiu demografic produs de Voinea Marinescu, ministrul Sănătății la vremea respectivă Bibliografie 2. Prin acesta se arăta că numărul de avorturi provocate pe anul 1965 atinsese cifra de 1.115.000 Bibliografie 3. Găsind cifra alarmantă și dorind o creștere cât mai accelerată a populației, la 1 octombrie 1966, întreruperea sarcinii este interzisă prin lege Bibliografie 4. Desigur, existau și excepții de la regulă, acestea fiind următoarele: sarcina rezultase în urma unui incest sau viol, unul dintre părinți era purtătorul unui boli genetice grave, femeia însărcinată are peste 45 de ani, sarcina reprezintă un pericol iminent asupra vieții mamei sau mama a născut deja 4 copii, pe care îi are în îngrijire Bibliografie 5.
Pe o perioadă scurtă, legea a avut efectul scontat. În 1967, rata natalității s-a dublat. În câțiva ani însă s-a revenit la cifra de nașteri de dinaintea legii Bibliografie 6. În orice caz, pe lângă efectul de moment asupra natalității, decretul a avut alte consecințe tragice. Astfel, a crescut numărul de copii abandonați, dar și numărul de mame ce au decedat în urma unor avorturi empirice Bibliografie 7.
În anii ’80, s-a introdus o taxă de celibat, iar femeile erau supuse forțat unei consultări ginecologice obligatorii regulate, în urma cărora se puteau depista avorturile nereglementate de lege Bibliografie 8. Mai mult decât atât, regimul avea nevoie de copii sănătoși, ce s-ar fi transformat în adulți apți pentru muncă. Tocmai de aceea, copiii cu handicap erau tratați ca animalele. Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap de la Cighid a fost practic un lagăr de exterminare, unde copiii cu handicap trăiau în condiții inumane, lăsați să moară de foame și frig Bibliografie 9.

Bibliografie
1. Oana Ciuchi, Devianță și criminalitate într-o societate în tranziție, Iași, Editura Lumen, 2011, p. 119.
2. Corina Pălășan, ”Caracterul restrictiv al politicii pronataliste în România comunistă”, în Ruxandra Ivan, coord., <>. Politici ale regimului comunist între ideologie și administrație, Iași, Editura Polirom, 2009, p. 157.
3. Luciana M. Jinga, Gen și reprezentare în România comunistă 1944-1989. Femeile în cadrul Partidului Comunist Român, Iași, Editura Polirom, 2015, p. 139.
4. Ibidem.
5. Florin S. Soare, ”Familia, căsătoria și divorțul între ideologia comunistă și pronatalism”, în Florin S. Soare, coord., politică și societate în epoca Ceaușescu, Iași, Editura Polirom, 2013, p. 158.
6. Corina Pălășan, op. cit., p. 157.
7. Gail Kligman, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceausescu’s Romania, Berkeley, University of California Press, p. 299.
8. Corneliu Dragomir, Rememorări ale vieţii cotidiene din timpul comunismului într-un oraş provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Iași, Editura Lumen, 2009, p. 276.
9. Constantin Stoenescu, Liviu Teodorescu, Ovidiu Mihăescu, Sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap din România, Editura All Beck, 2003, p. 300.

10. www.utilecopii.ro

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Legea_%C3%AEmpotriva_avorturilor.png