Soldat român în Primul Război Mondial

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă doi soldați într-un campament, unul în picioare, în stânga, privit frontal, și altul scrie la mașină sau dactilografiează o telegramă.
Soldații poartă uniformă militară reprezentată prin textură de linii orizontale și paralele, cu epoleți pe umăr și decorații militare în piept, redate prin linii scurte și îngroșate.
Ofițerul din dreapta este așezat pe o buturugă de lemn redată prin textură punctată.
Mașina descris este evidențiată prin textură ondulată și prezintă cadrul central în formă de culme, cu o rolă circulară și o hârtie în stânga și butoane înalte în dreapta.

Date istorice

Grija alcătuirii armatei pentru participarea la Primul Război Mondial a ţinut de ministrul de război din cabinetul Brătianu. În cei trei ani care au precedat intrarea în război s-au cheltuit sume semnificative pentru înzestrarea armatei Bibliografie 1. La intrarea în război, armata a mobilizat 800 000 de oameni de trupă, comandaţi de 18 000 de ofiţeriBibliografie 2. Două aspecte referitoare la trupe ieşeau însă în evidenţă: inferioritatea tehnică cu care se prezentau în luptă, datorată faptului că industria ţării nu a reuşit să facă faţă necesităţilor uni război modern, tehnic şi slaba pregătire în tactică de luptă Bibliografie 3.
Pe de altă parte, trăsăturile soldatului român, „în imensa lui majoritate ţăran este rezistent la marşuri, oboseli şi lipsuri de tot felul, ascultător, îndurător şi disciplinat, refractar la îndemnuri de răzvrătire”, fără să fie capabil „elanurile zgomotoase ale meridionalului dar nici de deprimările repezi care aduc catastrofe” Bibliografie 4, nu erau suficiente pentru a asigura avantajul Armatei române care avea de apărat un front de aproape 1 200 de kilometri Bibliografie 5.
Viaţa soldaţilor era mai întotdeauna plină de primejdii şi de neajunsuri. Iată, de exemplu, mărturia lui Vasile Scârneci, soldat voluntar în Regimentul 3 Vânători, o unitate de elită a Armatei române, care la 24 decembrie 1916 era staţionată la Odobeşti şi este forţată să se retragă când se dă alarma unui atac inamic: „Ne retragem peste apa Şuşiţei, prin apa până la umeri, căci gheaţa s-a spart sub greutatea trupurilor noastre vlăguite. Treptat, treptat, hainele de pe noi se fac tot mai băţoase, căci gerul este aprig … Ne cuibărim fiecare pe unde putem, prin coşare, grajduri, facem focuri prin grădini şi ogrăzi şi ne zbicim hainele îngheţate.” Bibliografie 6. „Blând, resemnat, adeseori până la fatalism”, dar „stăpânit de un extraordinar simţ al datoriei” Bibliografie 7, soldatul român, slab echipat, prost hrănit, adesea prost comandat, s-a dovedit capabil de mari sacrificii, fără a reuşi să-şi apere ţara în faţa avansului germano-austriac.
Campania dezastruoasă din 1916, care a dus la ocuparea capitalei ţării şi la retragerea instituţiilor statului în Moldova, la Iaşi, a pus în pericol chiar independenţa Armatei române, deoarece a forţat Rusia să trimită întăriri considerabile pentru a stabiliza frontul românesc, însumând aproape 25% din trupele de primă linie. Fapt ce îndreptăţea puterea de la Răsărit să solicite controlul comandamentului de front Bibliografie 8.
Şeful Misiunii Franceze trimise în România pentru a reorganiza armata, generalul Berthelot, avea o părere foarte bună despre soldaţii de rând, considerând că „soldatul român e bun, pentru că e necioplit, modest, rezistent, obişnuit să se supună” Bibliografie 9. În schimb, pe ofiţeri, în special pe cei în rezervă, îi judeca aspru deoarece ţineau prea mult la viaţa lor confortabilă şi la „existenţa lor preţioasă”. „Sentimentul datoriei este necunoscut celor mai mulţi dintre ei. Ei consideră că au suferit destul. Cei care mai sunt încă pe front cer cu nerăbdare să fie înlocuiţi de ruşi. În interior, toţi cer permisii pentru perioada în care trupa va fi instruită de ofiţerii francezi.” Bibliografie 10.
Un militar francez, Marcel Fontaine, descria, la sosirea sa în Iaşi, înfățișarea deprimantă a infirmeriei unde era trataţi soldaţii români la 1917, fiind impresionat de „scâncetele şi tremuratul a cinci nefericiţi, lângă două infirmiere şi un medic român” Bibliografie 11.
Totuşi, în vara anului 1917, supravieţuitorii campaniei din 1916, împreună cu tinerii recruţi evacuaţi în timpul retragerii în Moldova, au fost organizaţi în 10 divizii echipate complet, cu alte cinci cărora, însă, le lipsea echipamentul de război Bibliografie 12. Armată română, altădată privită cu milă, a luptat eroic în iulie şi august, respingând ofensiva germano-austriacă, ceea ce a constituit cea mai importantă victorie a Antantei în anul 1917 Bibliografie 13.
Bibliografie
1. Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României (1916-1919), volum I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 383. (p.206).
2. Costică Prodan, Dumitru Preda, The Romanian Army during the First World War, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 32.
3, 4. Constantin Kiriţescu, op. cit. p.207, p. 211-212, p. 206.
5. Jean-Noël Grandhomme, România de la Tripla Alianţă la Antanta (1914-1919), Traducere de Ionela-Felicia Moscovici, Georgiana Medrea Estienne şi Valentin Trifescu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, p. 71.
6. Vasile Scârneci, Viaţa şi moartea în linia întâi. Jurnal şi însemnări de război 1916, 1941-1943, Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Adrian Pandea, Editra Militară, Bucureşti, 2012, p. 46.
7. Constantin Kiriţescu, op. cit., 206.
8, 9. Glenn E. Torrey, Henri Mathias Berthelot. Soldier of France, Defender of Romania¸The Center for Romanian Studies, Iaşi, Oxford, Portland, 2001, p. 173, p. 183-184.
10. General Henri Berthelot, Jurnal şi corespondenţă 1916-1919, Ediţia a II-a, Traducere din limba franceză de Oltiţa Cîntec, Ediţie, studio introductive şi indice de Gheorghe I. Florescu, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 122.
11. Marcel Fontaine, Journal de Guerre. Mission en Roumanie (novembre 1916-avril 1918), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009, p. 42.
12, 13. Glenn E. Torrey, Henri Mathias Berthelot. Soldier of France, Defender of Romania¸The Center for Romanian Studies, Iaşi, Oxford, Portland, 2001, p. 182.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/datul_rom195162n_-_Maria_Bucurenciu_2.png