Masacrele de la Jilava

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă din profil un legionar stând îm picioare, îndreptat spre dreapta, care trage cu arma spre cinci deținuți politici, trei în stânga sa și alți doi în dreapta sa, aceștia fiind culcați la pământ.

Legionarul este îmbrăcat cu o haină redată prin textură ondulată și pantaloni evidențiați prin linii verticale și paralele.

Deținuții poartă uniforme de prizonieri, reprezentate prin textură punctată.

Date istorice

Masacrul de la Jilava este un act de violență extremă exercitat de un grup de legionari asupra unor deținuți politici de la Jilava, ce a avut loc în noaptea de 26/27 noiembrie 1940, în timpul guvernării statului național-legionar. Încă din toamna anului 1940, după ce a fost cooptată la guvernare, Garda de Fier a încercat să-și refacă popularitatea de care se bucura în timpul Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, mobilizând un întreg aparat propagandistic, orientat mai ales spre muncitorime și tineret. Rezultatele au fost însă sub așteptări. Legionarii au încercat, de asemenea, să câștige de partea lor Poliția și Armata, creând și o forță de ordine paralelă, Poliția Legionară. Armata nu a agreat însă legiunea, din cauza lipsei de disciplină și a acțiunilor violente și anarhice, care au generat discordie între legionari și Ion Antonescu, dar și dezaprobarea germanilor Bibliografie 1.
Cea mai problematică încercare de subminare a autorității lui Antonescu era legată de intenția legionarilor de răzbunare a morții lui Codreanu, care fusese ucis din ordinul regelui Carol al II-lea, în toamna anului 1938. În primă fază, cu acceptul generalului Antonescu, au fost operate înlocuiri de personal, în structura Direcției Generale de Poliție, cu cadre legionare. S-a creat apoi o Comisie specială de anchetă criminală care să identifice pe cei responsabili de uciderea Căpitanului. Între timp, la Jilava se începuseră exhumările legionarilor uciși împreună cu Codreanu, urmând ca trupul Căpitanului să fie reîngropat cu fast la 30 noiembrie. Transferul unor foști oficiali ai forțelor de ordine din timpul dictaturii regale, de la închisoare la un sanatoriu și decizia lui Antonescu, la cererea deținuților de la Jilava, de a asigura pază militară închisorii, înlocuind garda legionară, au descătușat furia legionarilor. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940, aceștia au năvălit în celule, și au împușcat 64 de deținuți politici pe care i-au considerat vinovați de uciderea camarazilor. La Ploiești, în aceeași noapte, au fost uciși 11 evrei. Iar în ziua următoare, oamenii politici ai vechiului regim, Nicolae Iorga și Virgil Madgearu au fost împușcați Bibliografie 2.
Bibliografie
1. Keith Hitchins, România 1866-1947, București, Humanitas, 2013, p. 532-533.
2. Dennis Deletant, Hitler’s Forgotten Ally. Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940-44, Palgrave MacMillan, 2006, p. 60.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/RM017-Masacrele-de-la-Jilava-01.png