Convenția de armistițiu

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă actul semnării Convenției de armistițiu din 1944, având ca personaje trei oameni politici, îmbrăcați în costum.
Doi dintre aceștia privesc din spate cum al treilea semnează acordul de pace.
Bărbatul din marginea stângă este îmbrăcat cu un costum redat prin textură de x-uri aglomerate și o cravată evidențiată plină în relief.
Bărbatul din marginea dreaptă poartă o pălărie reprezentată plină în relief, precum cravata, și un costum redat prin textură de linii întrerupte, oblice și îngroșate.
Politicianul din mijloc, stă așezat, cu mâna dreaptă pe biroul, unde se regăsește un stilou și actul evidențiat printr-un dreptunghi texturat în linii oblice și paralele.
Semnatarul este îmbrăcat cu un sacou reprezentat prin textură ondulată și purtat peste cămașa redată prin romburi pline în relief.

Date istorice

După înlăturarea mareșalului Ion Antonescu de la președinția Consiliului de Miniștri la 23 august 1944, noul guvern prezidat de generalul Constantin Sănătescu și-a exprimat dorința de a semna un armistițiu cu Națiunile Unite și de a-și stabiliza relațiile cu Uniunea Sovietică, în condițiile în care Armata Roșie înainta în România și comandanții ei tratau țara ca un teritoriu cucerit. Din delegația română făceau parte Ghiță Popp, secretarul general al Partidului Național Țărănesc, precum și prințul Barby Știrbey, și era condusă de comunistul Lucrețiu Pătrășcanu. Ea a plecat spre Moscova încă din data de 29 august, însă abia pe 10 septembrie a fost invitată să participe la întâlnirea cu reprezentanții URSS, SUA și cei ai Marii Britanii. Cu acea ocazie, ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, a prezentat delegației României textul proiectului convenției de armistițiu în limbile română și engleză. Cu toate că discuțiile s-au prelungit și pe parcursul zilelor de 11 și 12 septembrie, românii încercând să obțină o ușurare a condițiilor de armistițiu și recunoașterea calității de cobeligerant a României în războiul împotriva Germaniei naziste Bibliografie 1, în final președintele general al celor trei delegații aliate, V. Molotov, nu a admis nicio obiecție românească.
Convenția de armistițiu elaborată de sovietici a fost semnată în noaptea de 12/13 septembrie 1944 Bibliografie 2, și constata faptul că România a ieșit din războiul împotriva Națiunilor Unite și se angajase în lupta împotriva Germaniei și a Ungariei la data de 24 august, ora 4 a.m. De asemenea, ea stabilea un cuantum de 300 de milioane de dolari al despăgubirilor de război pe care România urma să le plătească Uniunii Sovietice în mărfuri pe parcursul următorilor șase ani: petrol, cereale, lemn, vase fluviale și maritime, mașini, utilaje, etc. Convenția de armistițiu declara nul arbitrajul de la Viena și prevedea revenirea Transilvaniei la România, odată ce această provincie va fi eliberată prin efort comun româno-sovietic. Pe de altă parte, convenția de armistițiu recunoștea frontiera româno-sovietică așa cum arăta ea la data de 1 ianuarie 1941, așadar cu Basarabia și Nordul Bucovinei anexate de către URSS. Deși delegația României a părăsit Moscova cu percepția că țara a fost tratată cu blândețe, în realitate, prin felul în care autoritățile sovietice au interpretat-o ulterior, convenția de armistițiu a dat Uniunii Sovietice controlul politic și economic total asupra României Bibliografie 3.
La data semnării ei însă, ea a reprezentat un pas înainte pentru România în ceea ce privește raporturile juridice româno-sovietice, întrucât a pus capăt incertitudinii instaurate imediat după 23 august, când Armata Roșie s-a comportat în România ca într-un teritoriu cucerit, comițând excese, abuzuri și ilegalități dintre cele mai diverse Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Keith Hitchins, România, 1866-1947, ed. a II-a, București, Ed. Humanitas, 2013, p. 572.
2. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2002, p. 418.
3. Istoria României, vol. IX, București, Ed. Enciclopedică, 2008, p. 510.
4. Ion Calafeteanu, „Spolierea României la Tratatul de Pace de la Paris”, în Historia, articol disponibil online la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/spolierea-romaniei-la-tratatul-de-pace-de-la-paris, accesat în data de 05.12.2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Conventia_de_Armistitiu_din_1944.png