Date istorice
După distrugerea şi mai apoi instaurarea dominaţiei otomane asupra sediului episcopiei romano-catolice şi a catedralei medievale gotice din Oradea, în oraşul recucerit în 1691, situaţia financiară precară a episcopilor şi problemele zilnice în procesul de reconstrucţie nu au permis în primele decenii iniţierea unor construcţii bisericeşti demne de tradiţiile instituţiei.
Condiţiile economice şi administrative s-au stabilizat abia pe la mijlocul secolului, după consolidarea şi sporirea veniturilor episcopale, în momentul în care organizarea eparhiei şi problema ridicării unei noi catedrale şi a unui seminar teologic au ajuns pe ordinea de zi.
Episcopii orădeni, asemeni contemporanilor lor, au profitat de noile conjuncturi, încercând să redea lumina şi faima de odinioară a sediilor episcopale, prin înălţarea unor reşedinţe cu adevărat reprezentative.
Construcția palatului a avut loc din dorința Episcopului Demetriu Radu și s-a realizat după planurile lui Rimanoczy Jr. A funcționat inițial ca școală teologică, fiind una din primele școli românești din Oradea, iar mai apoi, timp de multă vreme sediul bibliotecii orășenești.
Arhitectura
Cu o arhitectură aparte, acesta a fost ridicat la finalul secolului 20, atunci când în lume a avut loc o revoluție a artei și arhitecturii. S-a dorit trecerea de la stilul clasic la ceva mult mai libertin și mai bogat în decorațiuni. Așa s-a născut stilul secession cu subtipurile sale, palatul înscriindu-se în stilul Rococo prin detaliile sale florale și asimetria de care dă dovadă.
Concepţia spaţială şi structura palatului, configuraţia planimetrică în forma de U, cu un cour d”honneur are la bază tipologia de castel francez, înpământenită în Ungaria pe filieră austriacă. Structura faţadelor este clară, uşor de remarcat, ritmarea este dinamizată prin decroşuri şi rezalite. La parterul rezalitului central, încadrate de ferestre cu terminaţii arcuite concave, se află cele trei porţi de acces principale. De o parte şi de alta, pe colţuri apar suprapuse forme arcuite,capiteluri și spectaculoase decorațiuni cu ghirlande.
Prin conturul variat al golurilor şi cornişelor acestora, prin diferenţierea motivelor arhitecturale ale diferitelor segmente de faţadă, arhitectul a imprimat clădirii o înfăţişare reprezentativă. Se remarcă varietatea şi bogăţia detaliilor, a formelor şi motivelor.
Spaţiile de la parter sunt acoperite cu bolţi boeme. Pereţii coridoarelor sunt lipsite de decoraţii murale, fiind doar văruite, însă în contrast cu acestea casa scării aflată la dreapta accesului principal, are un aspect somptuos prin scara monumentală cu balustradă, stucaturile bolţii şi decoraţiile pilaştrilor.
Știați că…
Această clădire a fost multă vreme sediul bibliotecii orășenești. In anul 2018 o mare parte din clădire a fost distrusă într-un incendiu teribil. Acoperișul fiind din cupru, a funcționat exact ca un cuptor, urmând să fie restaurat în următorul an.