Descrierea imaginii

Este o imagine frontală a palatului.
Clădirea este masivă din cărămidă, compusă din trei corpuri, bogat ornamentată în stilurile arhitecturale baroc și rococo.
Două forme sculptate în formă de înger, numite și cariatide, sunt amplasate la baza acoperișului, în cele două colțuri ale corpului central, dar și la intrarea principală, mârginind scările.
Sculpturile sunt reprezentate prin textură compactă.
Deasupra ușii se află un mic acoperiș de sticlă, în formă de scoică, numit și marchiză, reprezentat prin textură punctată.
Palatul prezintă multe ferestre aliniate orizontal după forma acestora, respectiv, la bază sunt mici, la mijloc sunt alungite și terminate în arcadă, cele superioare sunt dreptunghice.
Acoperișul clădirii este reprezentat prin textură de linii curbe, prezintă și acesta ferestre și este mărginit de două turnuri scurte.

Date istorice

Construit în stilul baroc francez pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost președinte al Consiliului de Miniștri, lucrările palatului aveau să fie finalizate în 1902 Bibliografie 1.
Pereții palatului, ce denotau atât opulență, cât și rafinament, aveau să fie martorii taciți a unor secrete și a două iubiri pentru o singură femei. În 1929, după moartea lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, palatul avea să îi rămână moștenire fiului său, Mihai Bibliografie 2. Aici, Mihai Cantacuzino și soția sa, Maruca aveau să țină numeroase baluri, la care George Enescu era frecvent prezent Bibliografie 3. Aici avea să nască în timp dragostea compozitorului pentru Maruca.
În 1929 Mihai Cantacuzino se stingea din viață, iar edificiul îi rămânea prin testament soției sale, Maruca Bibliografie 4. Zece ani mai târziu, aceasta avea să se căsătorească cu George Enescu. Bibliografie 5.
Curând, palatul n-avea să mai găzduiască somptuoasele baluri. În perioada 15 aprilie 1943-26 august 1944, avea să fie sediu al serviciilor speciale ale Ministerului de Interne Bibliografie 6. În 1954, palatul avea să fie transformat în Institutul de studii româno-sovietice Bibliografie 7. Din 1956 și până în prezent, castelul Cantacuzino de pe Calea Victoriei găzduiește Muzeul Memorial „George Enescu” Bibliografie 8.
Bibliografie
1. Palatul Cantacuzino din Bucureşti, monument de patrimoniu European, disponibil online la http://www.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-1/articolo/palatul-cantacuzino-din-bucuresti-monument-de-patrimoniu-european.html accesat la 09.12.2018.
2. Ciprian Plăiașu, Palatul Cantacuzino, de la locuinţa Nababului la Muzeul George Enescu, disponibil online la https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/palatul-cantacuzino-de-la-locuinta-nababului-la-muzeul-george-enescu accesat la 09.12.2018.
3. Palatul Cantacuzino din Bucureşti, monument de patrimoniu European, disponibil online la http://www.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-1/articolo/palatul-cantacuzino-din-bucuresti-monument-de-patrimoniu-european.html accesat la 09.12.2018.
4. Ibidem.
5. Ibidem.
6. LA PAS PRIN BUCUREȘTI: Palatul Cantacuzino, disponibil online la https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/08/23/la-pas-prin-bucuresti-palatul-cantacuzino-10-36-13 accesat la 09.12.2018.
7. Ibidem.
8. Ibidem.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Palatul_Cantacuzino_Bucuresti.jpg