fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Vâlcea, situat în partea sud-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.

Județele vecine sunt: la nord – Sibiu, în est – Argeș, la sud-est – Olt, în sud-vest – Dolj, în vest – Gorj, la nord-vest – Hunedoara și Alba.

În partea central estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Râmnicu Vâlcea, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Vâlcea, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, cu cele mai semnificative lacuri evidențiare prin cercuri goale, alături de cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Principalul râu care străbate județul, una dintre cele mai lungi ape curgătoare din țară cu debit important, alături de Mureș, este râul Olt, care izvorăște din Munții Giurgeului, taie pe lung teritoriul județului , în marginea estică, formează Defileul Oltului din nordul extrem până la nord-vestul extrem, la Cozia, apoi trece prin Râmnicu Vâlcea și se varsă în Dunăre,, după ce străbate județul Olt din sud și Teleorman.

Aici, în bazinul hidrografic al Oltului sunt preluați toți afluenții care curg pe teritoriul județului, afluenții din stânga fiind: Lotru, cel mai important, care traversează Depresiunea Loviștei, și ia ca afluent pe Latorița, la confluența cărora se află orașul Brezoi, apoi râul Olănești, pe malurile căruia se află stațiunea Olănești, la stânga municipiului Râmnicu Vâlcea, urmat de râurile Bistrița de la sud de stațiunea Băile Govora și Cernișoara care trece prin orașul Horezu, din marginea central vestică. Mai jos se continuă, tot pe stânga Oltului cu afluenții: Olteț din marginea vestică și afluentul său Cerna, din Dealurile Cernei în sud vest, urmat de râul Pesceana din sud-est, pe malul căruia se află orașul Drăgășani. Singurul afluent din dreapta Oltului care curge aici este Topolog, vis-a-vis de Cernișoara.

Lacurile ilustrate pe hartă sunt de acumulare, amenajate pe cursul mijlociu al râului Olt, respectiv Lacul Vidra cel mai mare lac de acumulare de aici, cu Barajul Vidra amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, în marginea nord-vestică a județului, alături de Lacul Malaia din Depresiunea Loviștei, amenajat pe cursul inferior al Lotrului, în nordul central.

Orașele redate sunt în estul central Călimănești, mai sus de Râmnicu Vâlcea, cu o populație de peste cinci mii de locuitori, urmat de Horezu, din vestul central, și Băile Olănești din centru, la stânga municipiului Râmnicu Vâlcea. Orașul cu cea mai mare populație după Râmnicu Vâlcea este Drăgășani, din sud-estul extrem, care are cu puțin sub douăzeci de mii de locuitori.

Țara Loviștei este o microregiune istorică atestată documentar din anul o mie două sute treizeci și trei, în centrul căreia se află Depresiunea Loviștei. Cele mai importante orașe de aici sunt stațiunea climaterică Voineasa, din vest, Brezoi în sud, Căineni în nord și Perișani cu pârtia de ski în est. La Câineni se află complexul turisticic „Țara Loviștei”, de unde se organizează excursii și trasee montane spre masivele înconjurătoare sau spre localități importante ca Sibiu din nord, Râmnicu Vâlcea din sud sau Curtea de argeș din est. Aici, după spusele istoricilor a avut loc Bătălia de la Posada, din care Țara Românească a reușit să iasă de sub stâpânirea Regatului Ungariei în anul o mie trei sute treizeci. Obiective turistivce naturale și istorice sunt presărate pe întreg teritoriul Țării Loviștei, dintre care amintim: Pietrele cu găuri de pe Doabra, Cascada Apa Spânzurată de pe Latorița, afluent al Lotrului, lacurile hidroenergetice de pe Lotru și Olt, cum este Vidra cel mai mare cu Barajul Vidra amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra și lacurile Malaia, Călimănești și Râmnicu Vâlcea, peșteri sau goluri naturale în carst (calcar, dolomit gips și sare), cum este Peștera Laptelui, apoi bisericile din lemn fără turle, numeroase și specificei zonei, cum sunt: Biserica Brezoi cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Biserica Malaia cu hramul „Sfântul Nicolae” şi „Cuvioasa Paraschiva”, Biserica Bolniţei Mănăstirii Horezu sau Mănăstirea Dintr-un Lemn, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, a fost construită din lemnul unui singur stejar, în secolul al șaisprezecelea, de asemenenea și Monumentul Eroilor din Brezoi, destinat „Eroilor de pe Olt” prin a căror jertfă s-a putut înfăptui România Mare în anul o mie nouă sute optsprezece. (1)

Masivul Cozia, din sudul Depresiunii Loviștea, marginea nord-estică, sunt situați pe malul stâng al Oltului, lângă stațiunea balneoclimaterică Călimănești Căciulata. Sunt caracterizați de o bogată diversitate de specii de floră și faună, deși această sălbăticie a naturii sale este înconjurată de zone locuite, nu a impus un obstacol în declararea sa ca Parcul Național Cozia în anul două mii. De aici se poate ajunge la ruinele castrului roman Arutela, la Mănăstirea Turnu și la Mănăstirea Stănișoara, aflată cel mai sus.

Castrul roman Arutela se află în apropiere de localitatea Căciulata, în vecinătatea Mănăstirii Cozia, datând din epoca romană. Este o fortificație construită din lespezi de piatră cu formă pătrată, cu turnuri semicirculare la colțuri. În interiorul castrului din dreptul porții pretoriene pornește o alee, via praetoria, alcătuită din pavaj de pietre de râu, pănă în fața clădirii comandantului (praetorium).Aici se distinge și o sală de adunare a soldaților (collegium militare), pavilioanele soldaților și un atelier de fierărie. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe drumul strategic de pe Valea Oltului spre Transilvania. (2)

Mănăstirea Turnu, monument istoric, se află așezată pe malul stâng al Oltului la circa doi kilometri amonte a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, pe teritoriul orașului stațiune Călimănești. Denumirea îi este dată de la un turn aflat pe stânca numită “Piscul lui Teofil”, turn construit de legiunile romane din Castrul Arutela în secolul al doilea. (3) Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Neagoe Basarab şi mai târziu Mihai Viteazu şi cel între sfinţi Constantin Brâncoveanu, toţi îşi leagă numele de mânăstirea de aici. Pentru Mânăstirea Turnu, însă, cel mai important ctitor rămâne un domnitor smerit, despre care s-a spus prea puţin: Antonie Voievod. Acesta a restaurat biserica mânăstirii şi i-a adaugat hramul Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil. (4)

În Drăgășani se pot vizita: Biserica Adormirea Maicii Domnului, monument istoric, alături de Ruinele castrului roman “Russidava” și Muzeul Vinului, din centrul orașului. Horezu, vestit pentru ceramica sa, este cunoscut ca centru etnografic și ca un vechi centru de ceramică populară. Are de oferit și el turiștilor ateliere meșteșugărești interactive alături de alte obiectice culturale ca: Muzeul Mănăstirii Hurezi, ce conține diverse piese de artă medievală, țesături și numeroase exemplare de documente și cărți vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca mănăstirii ințiată de Constantin Brâncoveanu, care avea una din cele mai valoroase colecții de carte ale timpului său. (5) Mai amintim Muzeul Etnografic Horezu, Casa de Cultură Horezu, și evenimente culturale ca: Târgul anual de olărit “Cocoșul de Hurez”, “Fagurele de aur” sărbătoare națională a apicultorilor, “Învârtita dorului” festival de cântec ciobănesc.

Mănăstirea ortodoxă de maici Hurezi sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului Țării Românești, Sfântul martir Constantin Brâncoveanu, face parte din Patrimoniul UNESCO. Ansamblul monastic în stil brâncovenesc se compune din: Biserica propriu-zisă a mănăstirii cu hramul Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, Biserica Bolniței, ctitorită de doamna Maria, soția domnitorului, Schitul „Sfinților Apostoli“ și Schitul Sfântului Ștefan, numit astfel după numele fiului cel mare al domnitorului. (6)

Stațiunile balneoclimaterice Băile Olănești și Călimănești – Căciulata sunt recunoscute pentru baza turistică de cazare și agrement, pentru parcurile centrale, pentru numeroasele izvoare de apă iodurată, sulfuroasă sau clorurată din Olănești, folosite în cure de tratament, dar și pentru zonele împădurite care filtrează și purificăp aerul din Călimănești, pe faleza Oltului. Baza de agrement este bine amenajată cu multe piscine, terase și restaurante, săli de fitnes și parcuri de distracție cum este Aqua Park Cozia din Căciulata.

Mănăstirea Cozia este situată în Căciulata, pe malul drept al Oltului. Este un important obiectiv de artă religioasă, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. În vremea lui Neagoe Basarab s-a construit și fântâna care îi poartă numele. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, călugarită dupa moartea fiului ei. (7)

Mănăstirea Ostrov este o mănăstire de călugărițe, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului” și se află amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești de pe răul Olt, denumită insula Ostrov, fiind legată de statiunea balneo-climaterică Călimănești-Căciulata printr-un pod. Întregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii stațiunii Călimănești-Căciulata care reunește un număr de patruzeci și șapte de specii de arbori, arbuști și trandafiri. (8)

În colțul din stânga sus al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Bibliografie

  1. https://www.istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1685-brezoi-turismul.html accesat la data de 16 iulie 2021.
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_Arutela accesat la data de 16 iulie 2021.
  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Turnu accesat la data de 16 iulie 2021.
  4. https://www.turnu.ro/ accesat la data de 16 iulie 2021.
  5. https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/horezu/ accesat la data de 16 iulie 2021.
  6. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hurezi accesat la data de 16 iulie 2021.
  7. https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/statiunea-calimanesti-caciulata/ accesat la data de 16 iulie 2021.
  8. https://www.valceaturistica.ro/manastiri-valcea/manastirea-ostrov-calimanesti-valcea/ accesat la data de 16 iulie 2021.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/Judet_Valcea_page_01-1-scaled.jpg