Județul Brăila – orașe și hidrografie

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Brăila, situat în marginea sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.

Județele vecine sunt: la nord – Galați, în nord-est și est – Tulcea, la sud-est – Constanța, în sud – Ialomița, în vest – Buzău, la nord-vest – Vrancea.

În marginea nord-estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Brăila, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Brăila, respectiv apele sau principalele râuri care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Râurile principale ce traversează județul de la vest la est și se varsă în Dunăre, marginea dreaptă, sunt Buzău, în partea nordică, și Călmățui, în partea central-sudică. Limita nordică a județului este reprezentată de Fluviul Siret, care se varsă în Dunăre chiar în extrema nord estică a județului.

Dincolo de Fluviul Dunărea, care traversează județul de la sud-vest la nord-est, vărsându-se în Marea Neagră, marginea dreaptă, prin cele trei brațe (Chilia-nord, Sulina-centru, Sfântu Gheorghe-sud), un alt braț i se alătură în partea estică a acestuia, care delimitează, de altfel, județul Brăila de județul Tulcea, braț ce poartă denumirea de Măcin, după Munții Măcinului din nord-est.

Cu acest Braț Măcin, Dunărea formează în județul Brăila, marginea de est, Balta Brăilei, delimitată în imagine prin linii subțiri, dreapta jos și centru, ce redau Fluviul Dunărea și Brațul Măcin.

Lacurile naturale sunt de tip liman fluviatil, de luncă și în depresiuni de tasare, și sunt situate în nordul și centrul județului, la nord și sud de râul Buzău, de la stânga la dreapta: Jirlău, Batogu, Plopu, Seaca, Lacul Sărat, de lângă Dunăre (marginea estică), iar la sud-est Lacul Tătaru.

Orașele redate sunt cele cu o populație de cel mult cinci mii de locuitori, respectiv Chiscani, în nord-est, lângă Lacul Sărat, în imediata apropiere a Luncii Dunării, mai exact la sud de Brăila, apoi Însurăței, oraș cu peste cinci mii de locuitori, în partea central sudică a județului, la sud de râul Călmățui, urmat de orașele Ianca mai spre centru și Făureni din nord vest, ambele fiind situate la sud de râul Buzău, ce traversează de la vest la est, prin nord, întreg județul.

În marginea stânga a paginii, pe centru, se află o săgetă cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Acest judeţ îşi are reşedinţa la Brăila şi este situat în sud-estul României, în regiunea Muntenia. La nord se învecinează cu judeţul Galaţi, la est cu judeţul Tulcea, la sud-est cu judeţul Constanţa, la sud se află judeţul Ialomiţa, la vest se învecinează cu judeţul Buzău, iar în nord-vest cu judeţul Vrancea.

Cea mai importantă apă din judeţul Brăila este fluviul Dunărea, cu braţele Cremenea, Măcin şi Vâlciu. Între braţele Cremenea şi Vâlciu se află Insula Mică a Brăilei, iar între braţele Cremenea şi Măcin se găseşte Balta Brăilei, care e o zonă uscată, numită şi Insula Mare a Brăilei. Alte râuri importante sunt Siretul, Buzăul şi Călmăţuiul. Siretul curge în partea de Nord a judeţului, unde se uneşte cu Buzăul. Buzăul curge în partea de nord-vest, iar Călmăţuiul în partea de sud. De asemenea, mai amintim râurile Buzoel, Ciulniţa, Cochirleanca şi Valea Boului, afluent al Buzăului. În afară de apele curgătoare, reţeaua hidrografică a judeţului Brăila mai are în componenţă şi ape stătătoare, cum sunt lacurile şi bălţile de pescuit. Dintre acestea, amintim Lacul Zăton, bălţile Albina, Blaşova, Canalul Filipoiu, Balta Corbu şi balta Gura Călmăţâiului.

Clima este temperat-continentală, cu veri foarte călduroase şi ierni reci. Senzaţia de rece din timpul iernii este puternic amplificată de Crivăţ, un vânt puternic din direcţia nord-est, care bate în regiunile Moldovei, Dobrogei, dar şi în Câmpia Bărăganului.

Suprafaţa judeţului Brăila este de patru mii șapte sute șaizeci și șase de kilometri pătraţi şi are peste trei sute douăzeci și unu de mii de locuitori. Din punct de vedere administrativ, este compus din municipiul Brăila şi alte trei oraşe: Făurei, Ianca şi Însurăţei. Pe lângă aceste oraşe, mai are în componenţă şi patruzeci de comune, dintre care amintim Cazasu, Romanu, Viziru, Roşiori şi Movila Miresii.

Poziţionarea geografică a judeţului conferă acestuia oportunităţi de dezvoltare atât din punct de vedere economic, cât şi social. Prezenţa Dunării, precum şi a solului fertil contribuie la o agricultură bogată, iar apropierea de Marea Neagră şi de capitala României facilitează legăturile comerciale cu alte state Europene. Pe solurile fertile se cultivă, printre altele, cereale, legume, viţa de vie, dar şi alte fructe. O ramură importantă a industriei o reprezintă piscicultura, facilitată de mulţimea de ape de pe teritoriul judeţului.

Ştiaţi că la Brăila, în anul o mie nouă sute unu, s-a pus în funcţiune primul tramvai electric din România?

Bibliografie

1. CONSILIUL JUDETEAN BRAILA 
2. Categorie:Râuri din județul Brăila – Wikipedia 
3. Județul Brăila – Wikipedia 
4. Delta Dunării – Wikipedia 
5. bălţi de pescuit din judeţul Brăila 

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/05/0022.jpg