fbpx

Descrierea imaginii

Harta prezintă teritoriul Basarabiei, al părții de nord a Bucovinei și al Ținutului Herța, marcat cu spațiu negativ. Teritoriul din jur este marcat prin textură cu x-uri mărunte.
În interiorul hărții, sunt marcate prin cercuri pline punctele de plecare sau întâlnire a trupelor. Prin săgeți pline și curbate, cu vârf ascuțit este marcată direcția de deplasare a trupelor germane, iar prin săgeți drepte cu vârful rotunjit și gol la interior este marcată direcția de deplasare a trupelor române.

Date istorice

Armata Română a luptat în cel de-al doilea război mondial atât pe Frontul de Răsărit împotriva Uniunii Sovietice alături de puterile Axei Berlin-Roma-Tokyo în perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, cât și pe Frontul de Vest împotriva Germaniei naziste alături de Națiunile Unite, între 23 august 1944 – 9 mai 1945. Într-o primă fază, Armata Română condusă de generalul Ion Antonescu s-a angajat în operațiunea München la data de 22 iunie 1941 cu două armate a câte șase divizii de infanterie, cu o divizie de blindate și cu aviația militară care număra 672 de avioane. A participat alături de Germania, Italia și Ungaria la campania împotriva URSS, având drept obiectiv declarat refacerea integrității teritoriale a țării prin eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei anexate de sovietici în vara anului precedent. Odată acest obiectiv atins după numai 33 de zile, Armata Română a continuat războiul alături de cea germană în afara frontierelor sale dincolo de râul Nistru fără a avea semnat un tratat de alianță militară cu Germania. Una dintre cele mai importante operațiuni militare în care au fost angajate forțele armate române a fost bătălia de la Stalingrad, care s-a desfășurat între 21 august 1942 și 2 februarie 1943, și care este considerată de numeroși istorici drept cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Ea a reprezentat un punct de cotitură în istoria celui de-al doilea război mondial, și a determinat preluarea inițiativei strategice de către Armata Roșie pe Frontul de Est Bibliografie 1.
Participarea forțelor armate române la această operațiune militară a fost decisă de mareșalul Ion Antonescu și a fost una numeroasă: cei peste un sfert de milion de ofițeri, subofițeri și soldați români care au luptat atunci plasează România pe locul doi după Germania în ceea ce privește efortul de război depus.
După data de 23 august 1944, Armata Română a luptat pe Frontul de Vest alături de Armata Roșie, contribuind la efortul de război antifascist cu un număr de 16 divizii, superior celui stabilit prin Convenția de armistițiu Bibliografie 2 cu Națiunile Unite semnată la 12 septembrie 1944. Armata Română a contribuit la eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei, Cehoslovaciei și a unor părți din Austria, angajând în luptă un efectiv de peste 560.000 de militari, dintre care a pierdut 169.822. La data de 9 mai 1945 când cel de-al doilea război mondial s-a încheiat, Armata Română se găsea în apropiere de Praga și în Estul Austriei Bibliografie 3.
Bibliografie
1. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2002, p. 386.
2. Keith Hitchins, România, 1866-1947, București, Ed. Humanitas, ed. a II-a, 2013, p. 573.
3. Irina Andreea Cristea, „Participarea României la cel de-al doilea război mondial”, articol disponibil online la adresa: https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/05/09/documentar-participarea-romaniei-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-10-14-42, accesat în data de 21.11.2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Principalele_opera%C8%9Biuni_militare_%C3%AEn_WW2.png