Descrierea imaginii
În imagine sunt desenate șase figuri, așezate pe două rânduri. Astfel trei se află în stânga și alte trei în dreapta.
Figura de sus, rândul din stânga, ne arată un cal, ridicat cu picioarele din față la nivelul capului și rezemat pe picioarele din spate. Calul este un animal de mărime mare, este greu dar suplu, are picioare subțiri și lungi dar rezistente la greutăți mari. Are capul mare, alungit, cu două urechi scurte și ascuțite, cu botul pătrat. Corpul se termină cu o coadă lungă și stufoasă în partea dreaptă.
Figura din mijloc, rândul din stânga, ne prezintă o gărgăriță sau buburuză, privită de sus. Este o insectă mică, cu corpul rotund deasupra căruia stau aripioarele firave cu buline. Are trei perechi de piciorușe foarte subțiri și scurte, de-o parte și de alta a corpului. Capul din partea de sus este foarte mic și rotund.
Figura de jos, rândul din stânga, ne ilustrează un melc ieși din cochilie, îndreptat spre dreapta și privit dintr-o parte. Melcul ete o moluscă, fără oase în corp, care se târăște pe o peliculă fină de substanță vâscoasă, un fel de mucud pe care îl elimină prin corp pentru a se putea mișca fără a se freca de pământ și a se răni. Melcul cară în spate o cochilie rotundă, care îi este propria casă, în formă de spirală. Când se simte amenințat se ascunde în cochilie, iar după ploaie iese afară. Capul din partea de sus are două perechi de antene lungi și subțiri prin care simte ceea ce noi putem prin miros ori auz ori pipăit. Melcul se plimbă de obicei pe frunze sau iarbă și se hrănește cu acestea.
Figura de sus, rândul din dreapta, ne arată un purcel, stând în patru picioare scurte și groase, terminate în copite ascuțite și despicate. Este privit dintr-o parte și are capul îndreptat spre dreapta. Botul este alungit și se termină cu un rât rotund. Urechile sunt arcuite și ascuțite în vârf. Corpul este mare, greoi și gras, și se termină într-o codiță spiralată sau ondulată.
Figura din mijloc, rândul din dreapta, ne ilustrează un șarpe privit de sus. La fel ca melcul, nu are oase în corp deci se târăște pe pământ, dar cu o viteză mare. Poate să se ridice la verticală atunci când se simte amenințat și atacă. De asemenea poate sări cu viteze mari și poate înghiți animăluțe mai mari decât corpul său. Animalele sunt digerate în interiorul stomacului șarpelui ca orice hrană. Șarpele se târăște în zig-zag, dintr-o parte în alta, de unde și cuvântul șerpuit, adică ondulat. Unii șerpi sunt extrem de veninoși. Practic, înainte să înghită prada, o mușcă și atunci își lasă câteva picături de venin în ea încât să o facă nemișcată. Limba șarpelui este foarte lungă și subțire cu vărful despicat.
Figura de jos, rândul din dreapta, ne arată o căpșună, un fruct de mărime mică, sezonier, adică îl întâlnim doar pe perioada verii. Are formă rotundă și puțin alungită și îngustă spre bază, în jos, ca într-un triunghi cu vârful în jos.
Date suplimentare
Bibliografie
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/08/0032-scaled.jpg
