(n. 6 iunie 1917, Turda, m. 17 ianuarie 2000, Londra)
Descrierea imaginii
Este un bărbat de peste 75 de ani, cu început de chelie, nas bombat, ochi înguști, bărbie proeminentă, îmbrăcat în costum.
Fruntea este conturată de textura în x-uri mici și dense reprezintă părul pieptănat pe spate.
Cămașa este redată prin textură de pătrate pline în relief, aglomerate.
Sacoul clasic este evidențiat prin textură ondulată.
Poartă cravată reprezentată plină în relief.
Date istorice
Ion Rațiu s-a născut la 6 iunie 1917 în Turda. După absolvirea liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, 1934, a urmat Facultatea de Drept în Cluj (1934-1938). În perioada studiilor universitare, a devenit membru al organizației de tineret a PNȚ. Și-a continuat pregătirea la Școala de ofițeri de rezervă din Craiova, pe care a absolvit-o în 1939 Bibliografie 1. Potrivit lui Stejărel Olaru, după un grav accident la schi în timp ce era concentrat la Regimentul 31 Artilerie, s-a întors în orașul natal Bibliografie 2. Hotărârea lui a fost providențială. Șederea în Turda a coincis cu prezența unchiului său, Viorel V. Tilea, ministru plenipotențiar al României la Londra. La sugestia lui, Ion Rațiu a solicitat angajarea la Ministerul de Externe și detașarea în capitala Marii Britanii. La 1 aprilie 1940 a fost numit cancelar diurnist la Legația României din Londra Bibliografie 3. A deținut acest post până în septembrie 1940. Între noiembrie 1940 și 1943, a fost student al Colegiului St. John, Universitatea Cambridge Bibliografie 4.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost colaborator la postul de radio BBC, solicitând în timpul emisiunilor în limba română „renunțarea la războiului împotriva URSS”. După război, a fost corespondent al agenției americane de presă International News Service la Paris, de unde transmitea reportaje despre Conferința de Pace(1947) Bibliografie 5. A fost de asemenea unul dintre apărătorii refugiaților români care au atacat Legația României de la Berna (1955). Din 1956 a început o carieră în lumea afacerilor. A fost „proprietar al companiei de expediţii şi transporturi maritime J.R. Shipping Co. Ltd. Fondator şi administrator delegat al firmei Regent Line, specializată în transporturi maritime lunare între Europa de Nord şi porturile atlantice din sudul S.U.A. (1963–1975)”. În următoarea perioadă, s-a implicat în activitatea exilului românesc, deținând mai multe funcții în organizațiile exilaților români. A fost președinte al Asociației Culturale a Românilor din Anglia (1968-1985), delegat în Comitetul Central al PNȚ din exil (din 1971), președinte al Uniunii Românilor Liberi (1984) Bibliografie 6.
Despre Ion Rațiu mai există și informații prin care se sugerează că i s-ar fi propus în 1963 funcția de ambasador al României în Marea Britanie, dar și că a susținut în timpul unei conferințe la Londra din 1971 „oportunitatea legăturilor comerciale cu R.S.R”. De asemenea, potrivit lui Florin Manolescu s-ar fi întâlnit în secret cu liderul comunist Ion Gheorghe Maurer în 1968, an în care acesta s-a aflat într-o vizită în Franța Bibliografie 7.
În ianuarie 1990, a revenit în România, fiind unul dintre foști membri ai PNȚ implicați în reorganizarea acestui partid după căderea regimului comunist. A fost vicepreședinte al Partidului și candidat al Convenției Democrate Române în alegerile prezidențiale din mai 1990, dar și deputat în Parlamentul României. De asemenea, a sponsorizat înființarea Catedrei de studii româneşti „Ion Raţiu” de la Universitatea Georgetown din Statele Unite (1990). În 1991, a fost unul dintre fondatorii ziarului Cotidianul Bibliografie 8. Ion Rațiu a murit la 17 ianuarie 2000, fiind înmormântat în Cavoul familiei din Turda Bibliografie 9.
Bibliografie
1. Florin Manolescu, „Ion Rațiu”, în Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989, București, Editura Compania, 2010, accesibil online la adresa https://www.cotidianul.ro/ion-ratiu/ 2018.
2-4. Stejărel Olaru, Ion Rațiu, o poveste încă nespusă, p. 8, accesibil online la adresa http://www.revistatimpul.ro/documents/suplimente/Supliment-TIMPUL-iulie-2017.pdf 2018.
5. Florin Manolescu, „Ion Rațiu”, în Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989, București, Editura Compania, 2010, accesibil online la adresa https://www.cotidianul.ro/ion-ratiu/ 2018.
6-9. Stejărel Olaru, Ion Rațiu, o poveste încă nespusă, p. 8, accesibil online la adresa http://www.revistatimpul.ro/documents/suplimente/Supliment-TIMPUL-iulie-2017.pdf 2018.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/images/9/9c/Ion_Ra%C8%9Biu.png
:Personalităţi
:IV. România Postcomunistă
