Descrierea imaginii
Date istorice
Ioan Pelivan se numără printre arhitecții Marii Uniri care au sfârșit în regimul comunist în unele dintre cele mai crâncene condiții. Acesta s-a născut în 1 aprilie 1876 în localitatea Răzeni din Barasabia într-o familie veche, dar modestă Bibliografie 1. După absolvirea școlii primare din satul natal, a fost trimis la școala de băieți din Chișinău, iar mai apoi la Seminarul Teologic. În 1898 obține o prestigioasă bursă din partea statului țarist, ceea ce îi oferă șansa de a merge să își continue studiile în Dorpat, unde alege să se concentreze asupra dreptului Bibliografie 2. Încă din perioada seminarului teologic, Pelivan începuse să cocheteze cu idealuri naționale și cu dorințele de emancipare ale poporului român. Astfel, în 1898, împreună cu alți prieteni, pune bazele primei organizații studențești românești din Imperiul Rus, Pământenia basarabeană Bibliografie 3. Acestă organizație funcționa în secret, pentru a nu atrage suspiciunile autorităților țariste, primind cu regularitate ziare din Regatul României (Universul, Albina românească sau Sămănătorul) Bibliografie 4.
Din cauza activităților sale naționaliste, Pelivan a intrat, în cele din urmă, în atenția autorităților țariste, pe tot parcursul anului 1903 fiind sub constanta supraveghere a poliției, fiind în cele din urmă arestat, iar în 1904 trimis în exil la Arhanghelsk Bibliografie 5. În contextul revoluției din 1905 va fi la rândul său cuprins de fervoarea evenimentului, fapt ce îl va marca și în următorii ani ai cariere politice. În luna august a aceluiași an se întoarce la Chișinău, dornic să se implice în atât în viața politică a Basarabiei, cât și într-o asiduă muncă publicistică Bibliografie 6.
În 1916 este mobilizat în armată și trimis tocmai pe frontul românesc, deși nu avea să lupte, ocupându-se mai multe de sarcini propagandistice. Totuși, chiar și în contextul războiului, Pelivan avea să părăsească armata în 1917 pentru a putea participa la activitățile mișcării naționale, fiind printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc Bibliografie 7. A fost principalul contra-candidat al lui Ion Inculeț la funcția de președinte al Sfatului Țării, însă a renunțat pentru a nu periclita efortul de unire Bibliografie 8. După Unire a făcut parte din delegația României la Conferința de Pace de la Paris Bibliografie 9.
Instaurarea regimului comunist a fost nemiloasă cu Ioan Pelivan, în mai 1950 acesta a fost arestat și încarcerat ca deținut politic la infama închisoare din Sighetu Marmației, unde a murit la 25 ianuarie 1924 Bibliografie 10.
Bibliografie
1. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan. Părintele Mișcării Naționale din Basarabia, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pp.27-28.
2. Anatol Munteanu, ”Făuritori ai Unirii Basarabiei cu România. Ion Pelivan – un lider politic și militar al Basarabiei (1876-1954)”, in Art-Emis, 7 februarie 2018, accesibil online la adresa https://www.art-emis.ro/personalitati/4642-fauritori-ai-unirii-basarabiei-cu-romania-ion-pelivan-ul-lider-politic-si-militar-al-basarabiei-1876-1954.html 2 decembrie 2018.
3. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan – un lider politic, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, p.46.
4. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan – Istoric al mișcării de eliberare națională din Basarabia, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, pp.17-18.
5. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan – un lider politic, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, pp. 51, 54.
6. Ibidem, pp.16, 59.
7. Anatol Munteanu, op.cit.
8. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan – un lider politic, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, pp.12.
9. Gelu Iutiș, ”Ioan Pelivan, părinte al mișcării naționale din Basarabia”, in Revista română, vol.80, nr.2, 2015, p.22.
10. Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan – un lider politic, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2012, p.22.
Descarcă imaginea