fbpx

great union verso

Descrierea imaginii

Este o imagine cu bancnota aniversară de 100 de lei, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Pe fața bancnotei în dreapta imaginii sunt portretele Regelui Ferdinand I și cel al Reginei Maria.
Deasupra lor este crucea Ordinului Mihai Viteazu (cu textură cu linii oblice în relief).
În centru sunt 3 steaguri reprezentative pentru imaginea Unirii.
În partea stângă a imaginii se află o panglică (cu textură cu linii întrerupte în relief), pe care se află o floare (cu textură cu semnul plus în relief) și un chenar cu portretele regelui și al reginei.
În stânga panglicii este stema României cu acvila (cu textură cu x în relief).
Pe spatele bancnotei în partea dreaptă se află aceeași panglică cu floarea și portretele.
În centru este o statuie cu 3 femei în costum popular.
Deasupra, mai la stânga, se află crucea Ordinului Mihai Viteazu.
Pe ambele fețe se află inscripțiile „100”, „B.N.R.” și „UNA SUTĂ LEI”.

Date istorice

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a fost desăvârșită Marea Unire, însă procesul a fost unul mai lung, care în unele provincii a început chiar din 1917. Evenimentul a fost marcat de desfășurarea Primului Război Mondial și a cursului neașteptat pe care acesta l-a luat. Intrarea României în conflict în 1916 de partea Antantei a influențat foarte mult soarta românilor din Transilvania și Bucovina, aceștia fiind priviți cu suspiciune de către autoritățile maghiare și austriece și tratați ca atare, fapt ce a favorizat o apropiere a lor față de România Bibliografie 1. De asemenea, în Transilvania existau tensiuni ante-mergătoare conflagrației, negocierile dintre Partidul Național și guvernul de la Budapesta blocându-se în 1914 Bibliografie 2.
Basarabia se afla sub controlul Imperiului Rus, care o supusese la un amplu proces de rusificare, dar care nu reușise să sufoce dorințele de emancipare ale elitei românești. Efortul de război a secătuit de putere și legitimitate monarhia Romanovilor, aceasta prăbușindu-se în primăvara anului 1917, fiind înlocuită de un guvern provizoriu, condus de Alexandr Kerenski. În acest context, românii basarabeni și-au început activitatea spre obținerea autonomiei și crearea unui parlament provincial, numit Sfatul Țării. Procesul a fost accelerat de Revoluția Bolșevică, precum și de ambițiile de expansiune ale unui aparent stat ucrainean incipient. Aceste amenințări i-au convins pe membrii Sfatului Țării de nevoia apropierii de România, cerând sprijin militar, fiind chiar alungați din Chișinău de către bolșevicii ostili. Intervenția unei divizii a armatei române a restabilit ordinea, iar în scurt timp au fost votate pe rând independența Basarabiei la 26 ianuarie 1918, iar la 27 martie unirea cu România Bibliografie 3.
În Bucovina experiența a fost oarecum asemănătoare în sensul tensiunilor dintre români și ucrainieni. Spre deosebire de celelalte două regiuni, aici nu exista o majoritate clară, ceea ce făcea ca ambițiile naționale să fie la fel de puternice. Totuși, românii s-au bucurat mereu de mai mulți alegători, ceea ce a favorizat reprezentarea acestora în organele de conducere ale provinciei, precum și în parlamentul de la Viena Bibliografie 4. La fel ca în cazul Basarabiei, intervenția armatei române a fost esențială în făurirea unirii, aceasta eliberând Cernăuțiul în 11 noiembrie 1918, iar unirea cu România a fost votată la 28 noiembrie Bibliografie 5.
Transilvania a fost cea din urmă provincie care s-a unit cu România în cursul anului 1918. Situația aici a fost mai complicată, deoarece regiunea era percepută ca făcând parte din Ungaria și deci negocierile trebuiau purtate cu guvernul de la Budapesta. Totuși, înfrângerea iminentă în fața Antantei, precum și destrămarea ulterioară a imperiului, au favorizat influența reprezentanților politici ai românilor, Partidul Național condus de Iuliu Maniu. La 31 octombrie 1918 Consiliul Național Român a cerut convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, care în 1 decembrie a votat pentru unirea cu România Bibliografie 6.
Bibliografie
1. Keith Hitchins, România. 1866-1947, Humanitas, Ediția a IV-a, București, 2013, pp.320-323.
2. Vlad Georgescu, The Romanians: A History, Ohio State University Press, Columbus, 1991, pp.159-160.
3. Keith Hitchins, op.cit., pp.312-314, 318; Manuel Stănescu, ”Unirea Basarabiei: prima treaptă spre idealul României Mari”, in Historia, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/unirea-basarabiei-prima-treapta-spre-idealul-romaniei-mari. 8 decembrie 2018
4. Constantin Ungureanu, “Unirea Bucovinei cu România în 1918”, in Revista de Istorie a Moldovei, nr.1, 2013, p.26, 29.
5. Keith Hitchins, op.cit., pp.320-321.
6. Ibidem, p.323.

Descarcă imaginea

Față: https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/223-Marea_Unire1-Dobre_Silvia_Claudia.png
Verso: https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/223-Marea_Unire2-Dobre_Silvia_Claudia-300×212.png