Descrierea imaginii
Imaginea prezintă trei avioane de război românești în zbor, privite frontal.
Aripile avioanelor sunt dispune de-o parte și de alta a corpului principal, văzute ca două linii orizontale și îngroșate, cu vârful exterior ascuțit.
Botul avioanelor este redat printr-un cerc plin în relief, deasupra căruia se află fereastra dreptnghiulară din cabina pilotului, care este reprezentată prin textură cu x-uri.
Date istorice
1916 a fost anul bătăliilor de la Verdun şi de pe Somme. În contextul acestor confruntări uriaşe, negocierile membrilor Antantei cu România neutră au luat o nouă întorsătură, deoarece preocuparea pentru intervenţia sa se manifesta în mod evident: în primul rând, pentru a le permite ruşilor să reia ofensiva, şi, pe cale de consecinţă, pentru a-i uşura pe francezi şi britanici prin deschiderea unui nou front care ar fi dus la împărţirea şi slăbirea trupelor germane Bibliografie 1. Pentru România decizia de a intra în război depindea de o serie de garanţii pe care dorea să le obţină. În primul rând, guvernul de la Bucureşti urmărea menţinerea şi amplificarea în împrejurări favorabile a promisiunilor făcute de Rusia în acordul secret cu România de la începutul războiului. Conform acestei înțelegeri ruso-române, în schimbul neutralităţii, marea putere de la Răsărit, membră a Antantei, legitima o eventuală unire a României cu teritoriile din Austro-Ungaria locuite de români Bibliografie 2 .
În negocierea cu liderii Antantei, primul-ministru Ion I. C. Brătianu a pus trei condiţii generale pentru intervenţia militară românească: să se asigure armatei române aprovizionare cu armament şi muniţie; armatele Aliate să ia iniţiativa ofensivei pentru a se evita concentrarea trupelor inamice asupra României, incluzând menţiunea că poziţia trupelor ruseşti în Bucovina şi Galiţia ar fi trebuit să rămână aceeaşi; şi, în cele din urmă, securitate necondiţionată împotriva unui atac din partea Bulgariei Bibliografie 3. Pe lângă aceste aspecte de natură militară, Brătianu, care s-a dovedit a fi un abil negociator, a solicitat şi două clauze politice: prima viza obligativitatea ca puterile Antantei să nu semneze o pace separată, ceea ce însemna cu celelalte aliate trebuiau să rămână în conflict până ce România şi-ar fi atins dezideratele teritoriale; a doua garanta României egalitate cu aliaţii săi în discuţiile şi deciziile legate de încheierea păcii Bibliografie 4. După ce reprezentanţii diplomatici şi militari ai statelor din Antantă la Bucureşti au primit autorizaţia de a semna o înţelegere cu guvernul României, la 17 august 1916 s-au parafat două convenţii, una militară şi una politică, într-o întâlnire desfăşurată cu multă discreţie. Fiind preocupat de păstrarea secretului înţelegerii, Brătianu a solicitat semnatarilor să se deplaseze pe rute distincte şi pe jos către casa fratelui său, Vintilă. Premierul însuşi a sosit pe jos pe o rută ocolitoare, trecând întâi prin casa unui prieten. Proiectele convențiilor au fost scrise de mână pentru a se evita implicare unui dactilograf, iar după semnare, cei prezenţi au plecat pe furiş unul după altul Bibliografie 5.
Pentru a se face cunoscută oficial decizia României de a intra în război s-a convocat un Consiliu de Coroană, pentru 27 august 1916. La fel ca în 1914, Consiliul de Coroană a reunit membrii cabinetului liberal, foşti Preşedinţi ai Consiliului şi principalii lideri ai Partidului Conservator. Din varii motive, a explicat Regele în loc de preambul, România nu-şi mai putea păstra neutralitatea şi încuviinţa fără rezervă decizia luată de guvern de a se alătura Antantei, el însuşi renunțând a mai crede în victoria Puterilor Centrale Bibliografie 6. A continuat apoi: „Guvernul meu a avut consfătuiri cu unul din grupurile beligerante; el crede că momentul a venit. Eu, după matură reflecţie şi după lupte interne pe care le veţi înţelege şi din care am ieşit biruitor asupra mea, înclin mai mult pentru opinia Guvernului meu” Bibliografie 7. Ion I. C. Brătianu a continuat blamând politica Germaniei care îşi propusese să transforme Bulgaria în stăpâna Balcanilor. Intrarea în război a Italiei permitea, în opinia lui Brătianu, ţinerea sub control a pericolului rusesc, iar intrarea României în conflict era absolut necesară, într-o vreme când întreg neamul latin se lupta împotriva puterilor Centrale Bibliografie 8. În tabăra conservatoare reacţiile sunt destul de divergente, în timp ce Take Ionescu aproba cu ostentaţie argumentele primului-ministru liberal, Titu Maiorescu se îndoia de dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România Bibliografie 9, iar Petre P. Carp, deşi era cunoscut pentru poziţiile sale rusofobe, s-a adresat astfel: „domniei tale, domnule Brătianu, vă doresc să fiţi învinşi, pentru că victoria voastră ar fi ruina şi pieirea ţării” Bibliografie 10. Declaraţia sa că doreşte înfrângerea Antantei şi a Armatei române a stârnit uimirea auditoriului, însă toţi au preferat să pună cuvintele sale pe seama senilităţii sale Bibliografie 11. Un alt conservator, Alexandru Marghiloman încheia reuniunea declarând Regelui că „dacă lucrurile nu merg bine, eu vă stau la dispoziţie”, mărturisindu-şi disponibilitatea de a prelua şefia guvernului în eventualitatea unui eşec militar al României Bibliografie 12. Consiliul s-a sfârşit cu apelul regelui la unitate şi colaborare cu guvernul în dificila misiune pe care o avea de îndeplinit.
Edgar Mavrocordat, ministrul român la Viena, a dus pe 27 august la ora 21, la Ministerul Afacerilor Străine al Dublei Monarhii declaraţia de război a României împotriva Austro-Ungariei Bibliografie 13. Vestea, care s-a răspândit în toiul nopţii şi la Berlin, a coincis cu declaraţia de război a Italiei împotriva Germaniei, ceea ce nu lăsa nicio îndoială cu privire la existenţa unei strategii. Furioşi, germanii fără să mai aştepte, declară război României încă de a doua zi, la 28 august Bibliografie 14.
Printr-un decret regal se hotăra mobilizarea pentru data de 28 august 1916, la miezul nopţii Bibliografie 15. Starea de asediu, care este decretată în întreaga ţară, duce la expulzarea sau arestarea cetăţenilor Puterilor Centrale. În acea noapte, au avut loc demonstraţii de bucurie în faţa Legaţiei Franţei din Bucureşti, s-au cântat cântece naţionale româneşti, dar şi Marseilleza, armata română şi cea franceză erau aclamate, discursuri înflăcărate erau rostite de oratori improvizaţi Bibliografie 16. Mulţimea francofilă, complet necunoscătoare a realităţilor concrete ale unui război modern, a pornit apoi pe străzile Bucureştiului, animată de o accentuată însufleţire patriotică Bibliografie 17. Proba de foc avea să se dovedească a fi mai tragică.
Bibliografie
1. Jean-Noël Grandhomme, România de la Tripla Alianţă la Antanta (1914-1919), Traducere de Ionela-Felicia Moscovici, Georgiana Medrea Estienne şi Valentin Trifescu, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2018, p. 63.
2. Mihail E. Ionescu, Despre intrarea României în Marele Război: recitirea unor memorii contemporane, în 100 de ani de la deschiderea frontului românesc în Primul Război Mondial (1916-2016). Culegere de studii, Ediţie îngrijită de Gheorghe Vartic, Editura Militară, Bucureşti, 2017, p. 17-18.
3, 4, 5. Glenn E. Torrey, The Romanian Battlefront in World War I, University Press of Kansas, 2011, p. 10, p. 12, p.13.
6. Jean-Noël Grandhomme, op. cit., p. 68.
7, 8, 9. Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. II 1916-1917, Editura Institutului de Arte Grafice „Eminescu”, Bucureşti, 1927 p. 148-149, p. 149, p. 151.
10. Lucian Boia, „Germanofilii”. Elita intelectuală românească în anii primului război mondial, ed. a III-a, Humanitas, Bucureşti, 2014, p. 48.
11. Jean-Noël Grandhomme, op. cit., p. 69.
12. Alexandru Marghiloman, op. cit., p. 155.
13. Dumitru Preda, România şi Antanta. Avatarurile unei mici puteri într-un război de coaliţie 1916-1917, Institutul European, Iaşi, 1998, p. 87.
14. Jean-Noël Grandhomme, op. cit., p. 69.
15. Vasile Apostol, Ion Giurcă, Mircea D. Chiriac, Corneliu Baltă, Comandamentele române în acţiune (1959-1947), Editura Tipo-Lith, Bucureşti, 2000, p. 66.
16, 17. Jean-Noël Grandhomme, op. cit., p. 69.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/ei_195174n_Primul_R196131zboi_Mondial.png
