G. D. Mirea – Bacanta și faunul

G.D. Mirea - the bacchae and the faun

Descrierea imaginii

Tabloul Bacanta și faunul semnat de G. D. Mirea ilustrează o scenă mitologică care reprezintă două personaje culcate.

În registrul superior apare faunul sau satirul, un personaj mitologic, cu două coarne simbolice, așezat și înclinat în profil spre bacanta din planul inferior.

Părul scurt și barba deasă sunt marcate printr-o textură ondulată împreună cu picioarele flexate. 

Faunul are picioare de țap cu copite, acoperite de păr des.

La gură ține un fluier redat plin în relief, în care suflă.

În planul inferior, apare bacanta, o femeie tânără, adormită, cu păr lung curgând pe spate, redat prin textură ondulată.

Tamburina din marginea dreaptă este reprezentată printr-un cerc plin în relief, înconjurat de alte cercuri mai mici, goale.

Date istorice

George Demetrescu Mirea a fost un artist român, născut în Câmpulung în anul 1852. A urmat cursurile Facultății de Arte Frumoase din București elaborate cu studii la Paris între anii 1879-1884 unde devine bursier. Aici își închiriază un atelier unde organizează întâlniri cu diverși artiști printre ei se numărându-se și Carolus Duran un portretist cunoscut și  solicitat în realizarea unor comenzi de factură oficială. G. D Mirea se lasă influențat de stilul măreț al școlii academice din Franța prin care ulterior ajunge să servească claselor reacționare din România.

Lucrări celebre ca „Prometeu și Mercur” din interiorul Băncii Naționale sunt mărturia stilului său academist, tradiționalist. Deși a avut câteva ieșiri din „decor” alături de pictorul Ion Andreescu în cunoscutele grădini din Barbizon, G. D. Mirea rămâne fidel picturii de cabinet. Subiectele pe care artistul le abordează cel mai des au la bază formația clasică și sunt elaborate  în scene mitologice și alegorice. „Satirul și bacanta” realizată în timp ce studia în Paris între (1879-1884) este una dintre aceste scene și e foarte apreciată pentru compoziția sa clasicistă.

În mitologia greacă satirul este un simbol al sexualității și al fertilității  recunoscut după doua însemne principale: cununa din viță de vie și fluierul. Îi plac licorile bahice și seducția, de aceea îl regăsim de cele mai multe ori în spații verzi, pe câmpii, acolo unde trăiesc menadele, bacantele și nimfele. În imaginea lui G. D. Mirea satirul joacă rolul seducției și adoarme o bacantă cu sunetele lumești ale fluierului. Bacanta este  o femeie tânără cu părul lung iar în imaginea de față, anatomia ei este asemenea unei sculpturi antice.

Bibliografie

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/03/EXPO.G.D.-Mirea-Bacantă-și-faun.EXPO_.jpg